Din aceeasi categorie
|
Genocidul sufletelor 428 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dezastru rosu 676 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Afacerea Tanase 998 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Afacerea Meditatia Transcendentala 640 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rezistenta Dacica in vremea stapanirii Romane ep.3 362 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Guillaume Apollinaire - Poet si prozator francez 1.149 vizite - 0 comentarii adaugat de balas |
||||||||||||||||||
|
Nicolae Steinhardt 711 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe urmele salatei de boef 598 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Garantat 100% cu Mircea Cartarescu 578 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
JAFUL SECOLULUI IN ROMANIA COMUNISTA „RECONSTITUIREA" 296 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Virgil Ierunca
| Adaugat de Cozana | 16.10.2013 |  Adauga
la favorite |
1.093 vizualizari Nota film: 3 / 5 (2 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteVirgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru, n. 16 august 1920, Ladesti, Valcea – d. 28 septembrie 2006, Paris) a fost un critic literar, publicist si poet roman. A fost casatorit cu Monica Lovinescu.
O data cu studiile universitare, a debutat in ziaristica, in 1939, la ziarul Timpul, unul din cele mai importante cotidiane bucurestene din acea vreme. Intre 1940 si 1944 colaboreaza la principalele reviste literare si la saptamanalul Vremea, cu o rubrica intitulata "Caiete franceze", in care ii prezinta pe scriitorii francezi din rezistenta impotriva ocupatiei naziste. Din anul 1943 detine o rubrica asemanatoare in ziarul Ecoul si colaboreaza la revistele Kalende si Preocupari literare. In 1942, propria sa revista literara, Albatros, este suprimata de cenzura pentru tendintele ei democratice. Dupa razboi, Virgil Ierunca scoate revista Agora impreuna cu Ion Caraion, revista de cultura internationala, care este suprimata deja dupa primul numar de cenzura comunista, din cauza unui articol al lui Titus Stefanescu-Priboi intitulat Echinox, in care dadea ca exemple de platitudine a gandirii pasaje din scrierile lui Stalin.
Virgil Ierunca paraseste tara in 1947, primind o bursa din partea guvernului francez. Bursa purta numele cunoscutului scriitor anticomunist Arthur Koestler[necesita citare], autorul cartii "Zero si Infinit". Din 1951 si pana in 1974 este redactor al emisiunilor in limba romana ale Radiodifuziunii franceze si lucreaza in acelasi timp la "Centre national de la recherche scientifique" (CNRS), la sectia de filozofie si estetica. Colaboreaza la doua emisiuni culturale ale postului de radio "Europa Libera": "Actualitatea Culturala Romaneasca" si "Povesta vorbei" (Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate).
In denuntarea dictaturii comuniste din Romania, Ierunca ia parte activa ca secretar de redactie la aparitia ziarului Uniunea Romana, editat la Paris de generalul Nicolae Radescu, la care colaboreaza si Grigore Gafencu. Scrie numeroase articole in publicatiile romanesti din exil, in special in revista Romania, organul Comitetului National Roman de la Washington, editat de Constantin Visoianu. In volumul Pitesti (1981) denunta experienta comunista a terorii, folosita ca instrument de distrugere psihica. De cand se afla in Franta, Virgil Ierunca a redactat o serie de reviste literare, ca Luceafarul (1948-1949), al carei director a fost Mircea Eliade, Caiete de dor (1951-1957), Fiinta romaneasca (1963-1968), Ethos (care apare din anul 1973). Intr-o serie de publicatii din exil, a detinut rubrica intitulata „Antologia rusinii", in care erau dati la iveala intelectuali din Romania aserviti slugarnic regimului comunist. Productiile literare ale lui Virgil Ierunca figureaza in mai multe antologii de poezie, printre care cea alcatuita de Vintila Horia. Pentru activitatea sa democrata si anticomunista a fost distins cu medalia "Iuliu Maniu", iar pentru cea literara cu Diploma de Onoare a Academiei Romano-Americane de Arta si Stiinta (1987). In 1994, biroul de la Paris al postului de radio Europa Libera a fost desfiintat, starnind protestele a mii de ascultatori din Romania
O data cu studiile universitare, a debutat in ziaristica, in 1939, la ziarul Timpul, unul din cele mai importante cotidiane bucurestene din acea vreme. Intre 1940 si 1944 colaboreaza la principalele reviste literare si la saptamanalul Vremea, cu o rubrica intitulata "Caiete franceze", in care ii prezinta pe scriitorii francezi din rezistenta impotriva ocupatiei naziste. Din anul 1943 detine o rubrica asemanatoare in ziarul Ecoul si colaboreaza la revistele Kalende si Preocupari literare. In 1942, propria sa revista literara, Albatros, este suprimata de cenzura pentru tendintele ei democratice. Dupa razboi, Virgil Ierunca scoate revista Agora impreuna cu Ion Caraion, revista de cultura internationala, care este suprimata deja dupa primul numar de cenzura comunista, din cauza unui articol al lui Titus Stefanescu-Priboi intitulat Echinox, in care dadea ca exemple de platitudine a gandirii pasaje din scrierile lui Stalin.
Virgil Ierunca paraseste tara in 1947, primind o bursa din partea guvernului francez. Bursa purta numele cunoscutului scriitor anticomunist Arthur Koestler[necesita citare], autorul cartii "Zero si Infinit". Din 1951 si pana in 1974 este redactor al emisiunilor in limba romana ale Radiodifuziunii franceze si lucreaza in acelasi timp la "Centre national de la recherche scientifique" (CNRS), la sectia de filozofie si estetica. Colaboreaza la doua emisiuni culturale ale postului de radio "Europa Libera": "Actualitatea Culturala Romaneasca" si "Povesta vorbei" (Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate).
In denuntarea dictaturii comuniste din Romania, Ierunca ia parte activa ca secretar de redactie la aparitia ziarului Uniunea Romana, editat la Paris de generalul Nicolae Radescu, la care colaboreaza si Grigore Gafencu. Scrie numeroase articole in publicatiile romanesti din exil, in special in revista Romania, organul Comitetului National Roman de la Washington, editat de Constantin Visoianu. In volumul Pitesti (1981) denunta experienta comunista a terorii, folosita ca instrument de distrugere psihica. De cand se afla in Franta, Virgil Ierunca a redactat o serie de reviste literare, ca Luceafarul (1948-1949), al carei director a fost Mircea Eliade, Caiete de dor (1951-1957), Fiinta romaneasca (1963-1968), Ethos (care apare din anul 1973). Intr-o serie de publicatii din exil, a detinut rubrica intitulata „Antologia rusinii", in care erau dati la iveala intelectuali din Romania aserviti slugarnic regimului comunist. Productiile literare ale lui Virgil Ierunca figureaza in mai multe antologii de poezie, printre care cea alcatuita de Vintila Horia. Pentru activitatea sa democrata si anticomunista a fost distins cu medalia "Iuliu Maniu", iar pentru cea literara cu Diploma de Onoare a Academiei Romano-Americane de Arta si Stiinta (1987). In 1994, biroul de la Paris al postului de radio Europa Libera a fost desfiintat, starnind protestele a mii de ascultatori din Romania
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.