Din aceeasi categorie
|
Pe urmele lupilor in Apuseni 1.141 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Natura si aventura - Documentar 584 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
MANASTIREA SIHLA SI PESTERA SFINTEI TEODORA 491 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Originile umanitatii-odiseea unei specii 554 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe urmele unui geniu – Nikola Tesla 791 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe urmele uneia dintre cele mai mari civilizatii 269 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In adancul Pamantului 326 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mesopotamia - Gradinile Babel 28 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Origini si identitate: Povestea Europei 343 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Exista vreun adevar in mitul vampirilor? | 344 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Pe urmele salatei de boef
| Adaugat de Cozana | 10.12.2018 |  Adauga
la favorite |
599 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteE unul dintre preparatele atat de populare la noi incat, in pofida numelui frantuzit, il consideram ca facand parte cu onoare din bucataria noastra traditionala. O fi salata franceza dupa nume („boeuf" insemnand vita), dar originea ei este mai curand… ruseasca.
In multe locuri, in special in Occident, aceasta salata de boeuf este cunoscuta sub numele de salata ruseasca, sau salata Olivier (Canat Onnbbe in rusa) si este compusa din carne de vita, cartofi si alte legume, fierte si taiate cubulete si „legate" cu maioneza.
Versiunea originala a acestei salate a fost inventata in 1860 de francezul Lucien Olivier, bucatarul restaurantului Hermitage, unul dintre cele mai celebre din Moscova. Acest fapt explica atat termenul „boeuf" din denumire, cat si originea ruseasca. Salata lui Olivier a devenit extrem de populara, fiind considerata preparatul emblema al restaurantului Hermitage. Reteta exacta, mai ales cea a sosului de maioneza, era tinuta strict secreta, dar se stia ca ingredientele sunt carne d eierunca, limba de vitel, caviar, salata verde, cozi de raci, capere, castraveciori murati si oua fierte tari. Alte ingrediente inregistrate in acele vremuri erau trufe, aspic si piept de rata afumat, caci, se pare, reteta salatei varia functie de anotimp. Sosul original era maioneza, preparata din otet din vin frantuzesc, mustar si ulei de masline provensal; reteta exacta a ramas insa necunoscuta.
La inceputul secolului XX, unul dintre bucatarii subordonati lui Olivier, pe nume Ivan Ivanov, a incercat sa fure reteta. Intr-o seara, in timp ce prepara sosul, de unul singur, la fereala, asa cum proceda de obicei, Olivier a fost chemat din cauza unei urgente. Profitand de oportunitate, Ivanov s-a furisat in bucataria personala a francezului si a vazut „mise en place"-ul, ceea ce i-a permis sa ghiceasca in buna masura reteta faimosului sos. Ivanov si-a dat demisia si s-a angajat la un restaurant de calitate inferioara Hermitage-ului, unde a inceput sa prepare o salata suspect de asemanatoare. Totusi, gurmanzii timpului au notat ca sosul era de o calitate mai slaba, caci, spuneau ei, „lipsea ceva". Mai tarziu, Ivanov a vandut reteta mai multor edituri care au popularizat-o. Dupa inchiderea Hermitage-ului si plecarea lui Olivier, cu familie cu tot, in Franta, salata a inceput sa fie numita „Olivier". Una dintre primele sale variante a fost tiparita in 1894, si lista ca ingrediente o jumatate de ierunca, doi cartofi, un castravete murat, 3-4 foi de salata, 3 cozi mari de raci, 1/4 cana de cubulete de aspic, 1 lingurita de capere, 3-5 masline si 1 1/2 lingura de sos provensal (maioneza). Asa cum se intampla, in mod inevitabil, atunci cand o reteta populara devine publica, unele dintre ingrediente fiind rare si scumpe, au fost treptat inlocuite cu ingrediente mai usor disponibile, pana ce a evoluat (sau involuat) in forma pe care o cunoastem astazi.
Salata Olivier moderna include cartofi fierti, muraturi, mazare, oua, morcovi, carne fiarta de pui sau vita, ori sunca de Bologna, drese cu maioneza, ceea ce seamana foarte putin cu varianta originala. Aceasta versiune moderna era un preparat de baza la orice masa festiva in Rusia sovietica, mai ales de Anul Nou, caci ingredientele erau toate disponibile pe timp de iarna. Chiar daca acum se gasesc usor si ingrediente mai exotice, popularitatea versiunii moderne nu a scazut de loc.
In timp ce unele ingrediente sunt socotite ca ingrediente de baza si absolut esentiale (mazare, castraveciori murati, cartofi, carne, maioneza), altele au fost socotite optionale, aparand si disparand functie de preferintele fiecarui bucatar: morcovi, castraveti proaspeti, ceapa etc.
Influenta ruseasca a impus salata si in alte tari, ca Bulgaria si Grecia, unde este numita „salata ruseasca" si unde poate fi gasita in meniul oricarui restaurant, si Romania unde s-a impus sub denumirea de „salata de boeuf", desi exista nenumarate variante care contin pui, sau care chiar nu folosesc carne de niciun fel.
Mai este populara in Iran, unde este preparata varianta cu carne de pui, si Spania, unde este numita „ensaladilla russa" si se prepara in special vara. Spaniolii folosesc morcovi, ton conservat, oua, mazare, ardei gras copt, masline verzi, cartofi si maioneza.
Se pare, deci, ca salata de boeuf este versiunea romaneasca a celebrei salate Olivier. Intr-adevar, ingredientele sale sunt toate usor de gasit pe piata, nu sunt scumpe si fac parte deja de sute de ani din mostenirea noastra gastronomica. Maine va voi propune o varianta clasica de salata de boeuf, iar in zilele urmatoare va voi oferi o varianta de salata Olivier, usor de preparat, cu ingrediente exotice, dar care astazi se gasesc usor si pe piata noastra.
Cand simpla si atat de familiara salata de boeuf ne poate spune o poveste atat de interesanta, presarata cu toate ingredientele demne de un roman, sau un film, de succes si ne poarta pe aripile imaginatiei din Rusia pana in Spania, ne dam seama ca mancarea poate insemna mai mult decat hrana. Fiecare reteta buna ascunde o poveste interesanta si este parte din cultura si identitatea omenir
In multe locuri, in special in Occident, aceasta salata de boeuf este cunoscuta sub numele de salata ruseasca, sau salata Olivier (Canat Onnbbe in rusa) si este compusa din carne de vita, cartofi si alte legume, fierte si taiate cubulete si „legate" cu maioneza.
Versiunea originala a acestei salate a fost inventata in 1860 de francezul Lucien Olivier, bucatarul restaurantului Hermitage, unul dintre cele mai celebre din Moscova. Acest fapt explica atat termenul „boeuf" din denumire, cat si originea ruseasca. Salata lui Olivier a devenit extrem de populara, fiind considerata preparatul emblema al restaurantului Hermitage. Reteta exacta, mai ales cea a sosului de maioneza, era tinuta strict secreta, dar se stia ca ingredientele sunt carne d eierunca, limba de vitel, caviar, salata verde, cozi de raci, capere, castraveciori murati si oua fierte tari. Alte ingrediente inregistrate in acele vremuri erau trufe, aspic si piept de rata afumat, caci, se pare, reteta salatei varia functie de anotimp. Sosul original era maioneza, preparata din otet din vin frantuzesc, mustar si ulei de masline provensal; reteta exacta a ramas insa necunoscuta.
La inceputul secolului XX, unul dintre bucatarii subordonati lui Olivier, pe nume Ivan Ivanov, a incercat sa fure reteta. Intr-o seara, in timp ce prepara sosul, de unul singur, la fereala, asa cum proceda de obicei, Olivier a fost chemat din cauza unei urgente. Profitand de oportunitate, Ivanov s-a furisat in bucataria personala a francezului si a vazut „mise en place"-ul, ceea ce i-a permis sa ghiceasca in buna masura reteta faimosului sos. Ivanov si-a dat demisia si s-a angajat la un restaurant de calitate inferioara Hermitage-ului, unde a inceput sa prepare o salata suspect de asemanatoare. Totusi, gurmanzii timpului au notat ca sosul era de o calitate mai slaba, caci, spuneau ei, „lipsea ceva". Mai tarziu, Ivanov a vandut reteta mai multor edituri care au popularizat-o. Dupa inchiderea Hermitage-ului si plecarea lui Olivier, cu familie cu tot, in Franta, salata a inceput sa fie numita „Olivier". Una dintre primele sale variante a fost tiparita in 1894, si lista ca ingrediente o jumatate de ierunca, doi cartofi, un castravete murat, 3-4 foi de salata, 3 cozi mari de raci, 1/4 cana de cubulete de aspic, 1 lingurita de capere, 3-5 masline si 1 1/2 lingura de sos provensal (maioneza). Asa cum se intampla, in mod inevitabil, atunci cand o reteta populara devine publica, unele dintre ingrediente fiind rare si scumpe, au fost treptat inlocuite cu ingrediente mai usor disponibile, pana ce a evoluat (sau involuat) in forma pe care o cunoastem astazi.
Salata Olivier moderna include cartofi fierti, muraturi, mazare, oua, morcovi, carne fiarta de pui sau vita, ori sunca de Bologna, drese cu maioneza, ceea ce seamana foarte putin cu varianta originala. Aceasta versiune moderna era un preparat de baza la orice masa festiva in Rusia sovietica, mai ales de Anul Nou, caci ingredientele erau toate disponibile pe timp de iarna. Chiar daca acum se gasesc usor si ingrediente mai exotice, popularitatea versiunii moderne nu a scazut de loc.
In timp ce unele ingrediente sunt socotite ca ingrediente de baza si absolut esentiale (mazare, castraveciori murati, cartofi, carne, maioneza), altele au fost socotite optionale, aparand si disparand functie de preferintele fiecarui bucatar: morcovi, castraveti proaspeti, ceapa etc.
Influenta ruseasca a impus salata si in alte tari, ca Bulgaria si Grecia, unde este numita „salata ruseasca" si unde poate fi gasita in meniul oricarui restaurant, si Romania unde s-a impus sub denumirea de „salata de boeuf", desi exista nenumarate variante care contin pui, sau care chiar nu folosesc carne de niciun fel.
Mai este populara in Iran, unde este preparata varianta cu carne de pui, si Spania, unde este numita „ensaladilla russa" si se prepara in special vara. Spaniolii folosesc morcovi, ton conservat, oua, mazare, ardei gras copt, masline verzi, cartofi si maioneza.
Se pare, deci, ca salata de boeuf este versiunea romaneasca a celebrei salate Olivier. Intr-adevar, ingredientele sale sunt toate usor de gasit pe piata, nu sunt scumpe si fac parte deja de sute de ani din mostenirea noastra gastronomica. Maine va voi propune o varianta clasica de salata de boeuf, iar in zilele urmatoare va voi oferi o varianta de salata Olivier, usor de preparat, cu ingrediente exotice, dar care astazi se gasesc usor si pe piata noastra.
Cand simpla si atat de familiara salata de boeuf ne poate spune o poveste atat de interesanta, presarata cu toate ingredientele demne de un roman, sau un film, de succes si ne poarta pe aripile imaginatiei din Rusia pana in Spania, ne dam seama ca mancarea poate insemna mai mult decat hrana. Fiecare reteta buna ascunde o poveste interesanta si este parte din cultura si identitatea omenir
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.