In anul 1982, Francois Mitterrand, proaspat ales presedintele Frantei, este pus fata in fata cu Nicolae Ceausescu, dictatorul roman, prin intermediul unei povesti de spionaj demna de un roman politist. Un conflict in plin Razboi Rece, o lupta dusa in culise de catre serviciile secrete ale celor doua state, DST, respectiv redutabila Securitate.
In luna ianuarie 1982, Ceausescu ii cere unuia dintre agentii sai sa asasineze la Paris doi disidenti, pe scriitorii Virgil Tanase si Paul Goma, ambii cetateni francezi. Insa acest agent al Securitatii, Matei Haiducu, cunoscut drept Matthieu Forestier, s-a dus la DST.
Serviciile franceze au elaborat atunci una dintre cele mai incredibile operatiuni din Razboiul Rece. Acestea l-au rapit pe Virgil Tanase pentru a se crede ca agentul si-a indeplinit misiunea. Presedintele Mitterrand, fiind la curent cu actul de manipulare, s-a exprimat public, lasand sa se creada autenticitatea rapirii si anulandu-si vizita de stat prevazuta in Romania.
Conform surselor DST, toata operatiunea avea ca scop obligarea sesului Securitatii, generalul Plesita, de a se refugia in Franta. Insa planul a esuat din cauza unei scurgeri de informatii in presa initiata de Jean-Louis Debre, pe vremea aceea judecator de instructie.
Pentru a se apara, agentul secret si cele doua potentiale victime au organizat o conferinta de presa si au dezvaluit cazul.
In prezent, putem da o alta interpretare evenimentelor din 1982. Exista posibilitatea ca implicarea atat de ferma a lui Francois Mitterrand sa fi avut si o alta motivatie decat simpla protejare a unui disident. O motivatie mult mai strans legata de politica interna franceza.