Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Berea din ghimbir
326 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Istoria berii
1.364 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Pulpe de pui cu bere si stafide la cuptor
1.325 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Pulpe de pui cu legume si bere
878 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Tocanita de vita cu bere neagra.
1.094 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Coaste de porc fierte in bere -
36 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cottage Pie cu bere a la Gordon Ramsay
744 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Istoria whisky-ului scotian
787 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Tocanita de vita inabusita in bere
153 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Supa crema legume, branzeturi si bere
552 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Retete culinare
 

 

Berea si istoria ei

 
 
 
 
Adaugat de Cozana 24.05.2012  Adauga la favorite 1.436 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi)
   
 
Berea a aparut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la paine care s-a udat si a inceput sa fermenteze, de unde a aparut procesul de fermentare.

Aceasta descoperire a avut loc de mai multe ori in istoria omenirii, astfel ca nu se poate sti sigur, unde a fermentat la inceput berea.

Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3500-2900 i.Hr., au fost descoperite de curand in Tepe, Mesopotamia (astazi in Iranul de vest).

Unii cercetatori studiind un numar mare de texte antice, cat si texte tarzii au ajuns la concluzia ca in antichitate exista o legatura stransa intre coacerea cerealelor si fabricarea berii. Coacerea cerealelor este pana in zilele noastre un moment important in fabricarea berii.

Se pare ca berea era asemanatoare unei grasimi groase de culoare intunecata, fara sa contina o cantitate mare de alcool, insa foarte hranitoare. Datorita gustului deosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de la Universitatea Cambridge au interprins un studiu al proceselor de pregatire a berii si cerealelor in Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost gasit in mormintele in care s-au pastrat ramasite de mancare si bere. Calitatea acestora depinde de zaharul necesar pentru fermentatie.

In zilele noastre, pentru usurarea procesului semintele se pun la uscat, astfel incat se obtine maltul. Maltul se fierbe, se strecoara si se adauga drojdie. Potrivit retetei traditionale, pentru obtinerea unei drojdii naturale se prepara un aluat din faina de grau, iar aluatul se punea la copt pana cand mijlocul se intarea. Dupa care, bucatile din aluatul copt se puneau intr-un decoct de malt pentru pregatirea berii.

In toata lumea 20.000 de feluri de bere sunt imbuteliate in 180 de feluri, de la normala, slab alcoolizata, pils, amara, crema de bere si bere neagra.

Chinezii au produs berea numita ‘Kui’ cu aproximativ 5000 de ani in urma. In Mesopotamia, o tableta de lut veche de 4000 de ani, indica faptul ca meseria de berar era una foarte respectata si ca cei mai buni berari erau femei. In vechiul Babilon, femeile berar erau de asemenea si preotese. Zeitele Siris si Nimkasi erau patroanele berii, iar unele tipuri de bere erau rezervate exclusiv unor ritualuri divine.

In 2100 i.Hr. Hammurabi, al 6-lea rege al Babilonului, a inclus reglementari privind activitatea tavernelor in marele lui Cod de Legi. Aceste reglementari aveau in vedere distributia berii si erau creeate astfel incat sa protejeze consumatorii. Pedeapsa prevazuta pentru vanzarea unei cantitati mai mici decat cea mentionata era inecul, ce s-a dovedit o metoda eficienta pentru prevenirea repetarii infractiunii.





Bere bavarezǎ
O veche tableta, acum in pastrare la Muzeul Metropolitan din New York, descrie berea babiloniana ca fiind o bere neagra, bere deschisa, bere rosie, bere cu trei straturi, bere cu cap, bere fara cap, etc. Se mai mentioneaza faptul ca berea era bauta printr-un pai, iar in cazul familiei regale un pai aurit, destul de lung incat sa ajunga de la tron la un container mare de bere tinut in apropiere.

Acum 5000 de ani in Egiptul Imperial al faraonilor, berea era un important aliment in dieta zilnica.

Oamenii se strangeau sa bea in “case ale berii". Berea era bautura nationala a tarii, un aliment de baza ce isi gasea loc atat in meniul nobilimii cat si in cel al oamenilor de rand (fellah). Pe langa faptul ca era o bautura, berea era folosita si ca medicament. Un document medical care a fost scris in jurul anului 1600 i.Hr. listeaza 700 de retete, din care in jur de o suta contin cuvantul “bere" . In 1996 beraria Courage Brewery din Newcastle, Anglia, a imbuteliat 1000 de sticle de bere blonda, denumita Tutankhamun Ale dupa o reteta veche de 3200 de ani, gasita in Templul Soarelui Reginei Nefertiti. Prima dintre sticle a fost vanduta, mai tarziu, la licitatie cu 1000$.

Egiptenii obisnuiau sa aprovizioneze mortii cu mancare si bere. Un vechi mormant egiptean poarta inscriptia : "…satisface spiritul sau cu vita si pasare, paine si bere". In tavernele din Egipt, cel mai folosit toast era “Pentru stafia ta !".

Se spune ca egiptenii sunt cei care i-au invatat pe greci sa faca bere.

Faimosul scriitor grec Sofocle incuraja cumpatarea, si sugera o dieta compusa din “paine, carne, legume verzi si zythos (bere)". Alti scriitori greci timpurii ca Herodot si Xenofon, mentioneaza berea de asemenea in scrierile lor.

Romanii apoi au aratat triburilor salbatice din Britannia tainele fabricatiei berii.

Regina Elisabeta, in timp ce calatorea prin tara, trimitea intotdeauna curieri inainte pentru a degusta berea locala. Daca aceasta nu se ridica la standardele necesare o rezerva era trimisa imediat din Londra catre ea.

Tatal lui William Shakespeare a fost degustator de bere sau “conner". Acesta testa berea turnand o parte pe o banca, asezandu-se apoi pe aceasta in timp ce termina restul berii. Daca era zahar in bere, sau daca nu era pura, pantalonii din piele pe care ii purta aveau sa se lipeasca de banca dupa jumatate de ora.

La sfarsitul secolului 17, alocatia saptamanala pentru elevii de toate varstele de la o scoala din Anglia consta in 2 sticle pe zi. Berea era mult mai sigura si mai buna la gust decat apa potabila disponibila, care adesea provenea din rauri poluate. Berea era de asemenea comuna la locul de munca. Omul de stat si de stiinta, Benjamin Franklin, care a trait in Londra intre anii 1757-1774, a inregistrat consumptia zilnica de bere intr-o tipografie din Londra ce a vizitat-o. Fiecare dintre angajati consumau o halba inainte de micul dejun, o halba intre mic dejun si pranz, o halba la pranz, o halba la ora 6 si o halba cand terminau lucrul.


In 1516 apare Legea Germana a Puritatii (Deutsche Reinheitsgebot) , care spune clar ca ingredientele berii trebuie sa fie doar apa, orz si hamei.

Hameiul este floarea de Humulus lupulus, un agent de stabilitate in bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-positive care favorizeaza activitatea exclusiva a drojdiei de bere in fermentarea berii. Aroma data de hamei, depinde de varietate si utilizare; hameiul fiert cu berea ("hamei amarui") produc o amaraciune in timp ce hameiul adaugat mai tarziu da un fel de "aroma de hamei" (ultimele 10 minute din fierbere) si "aroma de hamei" (ultimele 3 minute din fierbere sau mai putin) cu un grad de amaraciune mai scazut. Adaugarea hameiului dupa fierbere, un proces cunoscut ca si "adaugarea hameiului uscat" adauga putina amaraciune. Hameiul nefiert da doar o amaraciune slaba. Impactul amaraciunii dupa o anumita cantitate de hamei este specificata in unitati de amaraciune.



Imbutelierea berii a inceput in anul 1605.



Comercializarea berii a inceput in anul 1200 D.C. in regiunile pe care se afla astazi Germania.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)