Pancreatita cronica este o boala de larga raspandire, cu caracter invalidam, daca nu este tratata. Intereseaza preponderent sexul masculin (90% din cazuri) si este mai frecvent observata Intre 40 si 60 de ani. In tara noastra, factorii etiologici cei mai reputati, in ordinea frecventei, sunt: etilismul, bolile cronice de ficat, hiperlipemia, ulcerul gastroduodenal si, in mai mica masura, afectiunile biliare.
Pancreatita cronica din litiaza biliara este o pancreatita benigna, care se opreste in evolutie dupa corectarea afectiunii biliare.
Cunoscand factorii cauzali ai bolii, intelegem ca putem face profilaxia pancreatitei cronice prin combaterea alcoolismului si a bolilor cronice de ficat - obiective majore ale politicii sanitare din tara noastra.
Dispunem astazi de suficiente metode pentru stabilirea diagnosticului afectiunii, cum sunt: testul la secretina-ceruleina, scintigrama pancreatica, dozarea grasimilor In scaun, testele de digestie, proba glicemiei provocate.
In tratamentul afectiunii, regimului alimentar ii revine un rol esential.
Se recomanda o alimentatie usoara, repartizata in 5 pranzuri mici pe zi. Sunt contraindicate: bauturile alcoolice, alimentele care stimuleaza secretia gastrica si /sau pancreatica (supe de carne, ciorbe, muraturi), condimentele (piper, boia, mustar, ceapa, usturoi), alimente greu digestibile (rantasuri, conserve, afumaturi, maioneze, icre, precum si cele celulozice tari (varza, fasole uscata, ridichi, pastarnac, telina, castraveti, vinete).
De asemenea, nu sunt bine tolerate de catre bolnav cafeaua, laptele dulce, ciocolata, cacaoa, dulciurile concentrate.
Regimul alimentar va trebui sa asigure un aport caloric suficient (3 000 calorii pe zi) pentru mentinerea unei stari normale de nutritie, va fi un regim mixt, bine echilibrat In principiile alimentare de baza.
Pancreasul este unul dintre marii consumatori de proteine pentru sinteza enzimatica. De aceea, se recomanda o ratie proteica de 1,5 g/kilocorp/24 de ore, sub forma proteinelor de origine animala, care au un continut bogat in aminoacizi esentiali.
Se prefera carnea de vita (se excepteaza oaia si mielul, care nu sunt bine tolerate), carnea de pasare (gasca si rata sunt interzise) si pestele slab (salau, stiuca, pastrav, mreana, lin, calcan).
Pestele gras (crap, somn, scrumbie, morun, nisetru) si cel conservat, scrumbiile, crustaceii, vanatul, nu sunt recomandate.
Se va avea grija ca prin modul de pregatire culinara a carnii sa nu se formeze produsi secundari cu actiune puternica de stimulare a secretiei gastrice sau pan-creatice. De aceea, se prefera carnea fiarta sau fripta pe gratar si nu prajita sau inabusita la cuptor. Branzeturile proaspete, nefermentate (cas, telemea, cascaval) si ouale fierte timp de 3-4 minute, reprezinta alta sursa importanta de proteine.
Glucidele nu vor depasi 350-400 g pe zi, in functie de toleranta, la diabetici reducandu-se la 200-250 g. Sunt in general bine tolerate fainoasele (pline veche sau prajita, paste fainoase, gris), orezul, creme, tarte, biscuiti, jeleuri, legumele si fructele, mai mult fierte.
Ratia de grasimi va fi individualizata, dar in general nu va depasi 80 g pe zi, sub forma de grasimi emulsionate si neprajite: lapte si derivate, untdelemn, oua.