Din aceeasi categorie
|
Identificarea diferitelor limbi si alfabete 315 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alfabetul grec 426 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alfabetul latin 285 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alfabetul gotic 640 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O istorie a alfabetului 143 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alfabetul arab 314 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Scurt istoric al Bulgariei 454 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fratii Grimm 1.955 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
NSEFU regele leilor 406 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tangoul 1.149 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Fratii Chiril si Metodiu si alfabetul chirilic
| Adaugat de dobre | 15.05.2016 |  Adauga
la favorite |
1.200 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAlfabetul chirilic (Knpnnnua, Knpnnnnua: Chirilita, sau Ћnpnnnua Cirilita), zis Azbuche (a3byka azbuka) dupa denumirea traditionala a primelor doua litere (az si buche), este un alfabet creat de fratii Chiril si Metodiu pe baza unei variante a alfabetului grecesc de odinioara.
Alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea textelor redactate in limba slava veche (paleoslava), incepand din secolul al IX-lea, apoi in medioslava, precum si in limba romana, incepand din secolul al XVI-lea pana in secolul al XIX-lea. Are 43 de semne slave, din care 27 au si valoare numerica (slavo-cifre).
Inceputurile literaturii slavilor ortodocsi sunt legate de numele a doi greci, fratii Chiril (Chirila) Constantin (827-869) si Metodiu (d. in 885). Originea lor din Salonic a dat nastere la ipoteza ca acesti apostoli ai slavonismului "ar fi putut" sa se traga din romanii macedoneni. Ei si-au consacrat viata misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la crestinism). Chiril si Metodiu au conceput in acest scop alfabetul slavonesc, supranumit chiliric, pe care l-au folosit si romanii pana in secolul al XIX-lea.
Unii invatati considera ca de fapt Chiril si Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se gasesc si in Psaltirea Scheiana si in Codicele Voronetean), si ca abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat in secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche (slavona sau paleoslava) a devenit limba de redactare a textelor bisericesti (traducere a scrierilor religioase grecesti) si s-a raspandit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, si la romani, ca limba (straina) liturgica si de cancelarie (in administratia de stat).
Despre epoca si formele adoptarii alfabetului chirilic in scrierea limbii romane, au existat multe pareri contradictorii. Potrivit unora, limba slavona si caracterele chirilice au inlocuit limba latina si alfabetul latin in Biserica romaneasca in secolul al X-lea si s-au consolidat in secolele urmatoare, ca urmare a impunerii acestora de catre Imperiul Bulgar si ca reactie la propaganda catolica.
Insa Dimitrie Cantemir, in Descriptio Moldaviae (redactata in 1716 in latina), afirma ca s-a scris cu litere latine pana la Conciliul de la Florenta (1432), adica timp de 400 de ani dupa schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfatuit de mitropolitul sau, ar fi poruncit arderea cartilor si textelor cu caractere latine, si inlocuirea cu alfabetul chirilic si slavona, cu scopul de a impiedica raspandirea catolicismului in principatul Moldova. Mihail Kogalniceanu a sustinut aceeasi teza (in revista Alauta romaneasca, 1838).
Cartile bisericesti raspandite la romani, incepand cu secolele X-XV, au fost scrise in paleoslava in care au scris Chiril si Metodiu, iar grafia a ramas aproape neschimbata timp de mai multe secole. Redactarea a tinut cont de regulile stabilite prin reforma patriarhului de Tarnovo, Eftimie, un carturar de seama din secolul al XIV-lea.
In 1860, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, in scrierea limbii romane a avut loc adoptarea oficiala a alfabetului latin in locul celui chirilic (dupa o perioada de tranzitie care a durat cateva decenii).
Sursa:Wikipedia
Alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea textelor redactate in limba slava veche (paleoslava), incepand din secolul al IX-lea, apoi in medioslava, precum si in limba romana, incepand din secolul al XVI-lea pana in secolul al XIX-lea. Are 43 de semne slave, din care 27 au si valoare numerica (slavo-cifre).
Inceputurile literaturii slavilor ortodocsi sunt legate de numele a doi greci, fratii Chiril (Chirila) Constantin (827-869) si Metodiu (d. in 885). Originea lor din Salonic a dat nastere la ipoteza ca acesti apostoli ai slavonismului "ar fi putut" sa se traga din romanii macedoneni. Ei si-au consacrat viata misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la crestinism). Chiril si Metodiu au conceput in acest scop alfabetul slavonesc, supranumit chiliric, pe care l-au folosit si romanii pana in secolul al XIX-lea.
Unii invatati considera ca de fapt Chiril si Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se gasesc si in Psaltirea Scheiana si in Codicele Voronetean), si ca abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat in secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche (slavona sau paleoslava) a devenit limba de redactare a textelor bisericesti (traducere a scrierilor religioase grecesti) si s-a raspandit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, si la romani, ca limba (straina) liturgica si de cancelarie (in administratia de stat).
Despre epoca si formele adoptarii alfabetului chirilic in scrierea limbii romane, au existat multe pareri contradictorii. Potrivit unora, limba slavona si caracterele chirilice au inlocuit limba latina si alfabetul latin in Biserica romaneasca in secolul al X-lea si s-au consolidat in secolele urmatoare, ca urmare a impunerii acestora de catre Imperiul Bulgar si ca reactie la propaganda catolica.
Insa Dimitrie Cantemir, in Descriptio Moldaviae (redactata in 1716 in latina), afirma ca s-a scris cu litere latine pana la Conciliul de la Florenta (1432), adica timp de 400 de ani dupa schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfatuit de mitropolitul sau, ar fi poruncit arderea cartilor si textelor cu caractere latine, si inlocuirea cu alfabetul chirilic si slavona, cu scopul de a impiedica raspandirea catolicismului in principatul Moldova. Mihail Kogalniceanu a sustinut aceeasi teza (in revista Alauta romaneasca, 1838).
Cartile bisericesti raspandite la romani, incepand cu secolele X-XV, au fost scrise in paleoslava in care au scris Chiril si Metodiu, iar grafia a ramas aproape neschimbata timp de mai multe secole. Redactarea a tinut cont de regulile stabilite prin reforma patriarhului de Tarnovo, Eftimie, un carturar de seama din secolul al XIV-lea.
In 1860, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, in scrierea limbii romane a avut loc adoptarea oficiala a alfabetului latin in locul celui chirilic (dupa o perioada de tranzitie care a durat cateva decenii).
Sursa:Wikipedia
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.