Fratii Grimm (germana: Gebruder Grimm) (Jacob si Wilhelm Grimm) au fost folcloristi, lingvisti, filologi, doctori in drept, cunoscuti in toata lumea pentru colectia de basme publicata in doua volume, care contine, printre multe altele, Alba ca zapada, Croitorasul cel viteaz, Cenusareasa, Scufita rosie si Hansel si Gretel (primul volum a aparut in 1812, iar al doilea volum in 1814). Povestile scrise de cei doi frati au incantat copilaria multor generatii, devenind pretexte cuceritoare pentru diverse ecranizari si dramatizari.[1] Fratii Grimm si-au adus contributia la formarea limbii germane, in special prin dictionarul Deutsches Worterbuch (Cartea cu cuvinte germane) pe care l-au scris impreuna si prin prima carte de fonetica/fonologie a limbii germane, Legea lui Grimm, scrisa doar de Jacob. Dictionarul Fratilor Grimm avea 33 de volume si cantarea 84 kg.
Jacob Ludwig Carl Grimm (n. 4 ianuarie 1785 – d. 20 septembrie 1863) si Wilhelm Carl Grimm (n. 24 februarie 1786 – d. 16 decembrie 1859) s-au nascut in orasul Hanau situat in apropiere de Frankfurt, Germania, intr-o familie cu noua copii, dintre care au supravietuit doar sase: Jacob, Wilhelm, Carl Friedrich Grimm (1787-1852), Ferdinand Philipp Grimm (1788-1844), Ludwig Emil Grimm (1790-1863) si Charlotte(Lotte) Amalie Grimm (1793-1833).
Parintii lor erau Philipp Wilhelm Grimm, jurist, si Dorothea Grimm, nascuta Zimmer, fiica unui consilier orasenesc din Kassel. Familia Grimm era originara din Regatul Saxoniei, bunicii fratilor Grimm fiind de confesiune reformata.
Coperta primului volum de povesti al Fratilor Grimm (1812)
La 20 decembrie 1812 Fratii Grimm au publicat primul volum din colectia de basme Kinder- und Hausmarchen („Povesti pentru copii si familie"), continand 86 de povesti; al doilea volum, continand alte 70 de povesti, a aparut in 1814.