Alfabet – cuvant de origine greceasca, venit de la denumirea primelor doua litere ale alfabetului grec, alfa si beta. Desemneaza modul de scriere bazat pe transcrierea acelorasi foneme (sunete articulate) prin aceleasi semne. In sens larg, modurile de scriere nu sunt numai alfabete, ci si pictograme, scrieri silabice, hieroglife, cuneiforme, glife s.a.
Primul alfabet care s-a pastrat a fost cel al limbii arameice, folosita in Sumer si Babilon, care folosea drept semne cuneiformele, aparute initial ca pictograme, adica reprezentari desenate ale unui obiect sau actiuni si devenite mai tarziu silabe, apoi litere. Fenicienii au preluat (prin Thautos Biblos) alfabetul proto-canaanit si l-au raspandit in Mediterana. Acest alfabet arameic a fost preluat deopotriva de semiti si arabi, fiind asemanator cu alfabetul brahmi, devenit baza scrierii pentru India, Asia de Sud-Est, Tibet, Mongolia. Cadmus, intemeietorul Troiei, fenician (cetatea insasi se aseza pe un loc hittit), ar fi raspandit, in sens mitologic, alfabetul. Legenda reprodusa de Homer, conform careia Cadmus a aruncat peste cap, in dreptul viitoarei Troia, dintii balaurului, este simbolul raspandirii literelor alfabetului si al divergentelor aparute din cauza diverselor lui forme. El a fost preluat de greci si, de la ei, de alfabetul latin (pe care-l folosesc si romanii), chirilic si copt.
In ordine temporala, prima scriere descoperita este cea de la Yonaguni (sit datat 12.000-9000 i.Hr.), apoi din India si China (mileniul V-III i.Hr.). Diversificarea alfabetelor in Asia Mica a avut loc in mileniul al II-lea i.Hr. (1500 i.Hr.). Scrierea s-a facut initial fara a respecta o ordine in campul vizual. Au existat scrieri care mergeau circular, de la centru spre margine, ca o spirala, scrieri care foloseau aleatoriu spatiul de scris (cel egiptean, hittit, incas, dar acestea nu erau alfabete, ci pictograme care defineau ordinea mesejelor prin inglobarea in cartuse a unor fragmente). Astazi alfabetul grec, slav, latin se folosesc in scriere de la stanga la dreapta, cel arab si semitic de la dreapta la stanga.
Exista „alfabete pierdute" (ex. nabatean, etrusc) nedescifrate din cauza putinatatii mesajelor ramase ori a lipsei unor texte bilingve, care sa permita decodificarea. In sfarsit, trebuie sa mentionam faptul ca scrierea alfabetica este numai o parte din modul de comunicare folosit in evolutia civilizatiilor omenesti.
sursa Horia Dumitru Oprea