Din aceeasi categorie
|
Fratii Grimm 1.824 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Georg Wilhelm Friedrich Hegel 1.212 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ludwig Eduard Boltzmann 881 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Richard Wagner 968 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Wagner Richard 1.173 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Richard Wagner 1.176 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Richard Wagner - viata si opera 1.768 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George Frederick Handel 850 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ludwig van Beethoven 1.158 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Emil Cioran 890 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Ludwig Feuerbach
| Adaugat de Cozana | 18.10.2013 |  Adauga
la favorite |
898 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLudwig Andreas Feuerbach (n. 28 iulie 1804, d. 13 septembrie 1872) a fost un filosof german, al patrulea fiu al juristului Paul Johann Anselm Ritter Feuerbach.
Feuerbach are meritul de a fi criticat idealismul hegelian, dominant in acea vreme in Germania, aratind ca Hegel rastoarna raportul real dintre „subiect“ si „predicat“, dintre existenta si gindire, dintre natura si constiinta.
A restaurat materialismul, afirmind ca natura e primordiala in raport cu gindirea, ca gindirea este un predicat (atribut) al omului si nu omul un predicat al gindirii (spiritului). In locul spiritului absolut, Feuerbach a pus, astfel, in centrul filozofiei natura si omul, conceput ca o parte a naturii. Materialismul antropologic, conceptia despre om a lui Feuerbach au avut insa un caracter abstract si contemplativ, intrucit Feuerbach nu a putut intelege esenta sociala a omului, precum si insemnatatea practicii, a activitatii materiale prin care omul transforma natura, transformindu-se pe sine insusi.
Un loc deosebit in filozofia lui Feuerbach il ocupa critica religiei. El interpreteaza religia (in speta religia crestina) ca o instrainare a omului de el insusi, ca o instrainare de catre om a caracterelor sale esentiale (bunatatea, puterea, iubirea etc.), atribuite unei fiinte transcendente imaginare (Dumnezeu). Risipirea acestei iluzii, instaurarea adevarului despre om, coborirea „iubirii“ din planul transcendent al religiei in planul real al vietii ar constitui, dupa Feuerbach, conditia eliberarii omului. Dezvaluind „misterul“ idealismului hegelian si al religiei, Feuerbach a deschis calea pentru dezvaluirea „misterului“ lumii reale, cu alte cuvinte, pentru dezvaluirea contradictiilor sociale reale care genereaza instrainarea ideologica si religioasa, problema pe care, insa, el insusi nu a putut s-o rezolve. Karl Marx si Friedrich Engels au dat o inalta apreciere materialismului lui Feuerbach; depasirea critica a materialismului sau abstract si contemplativ a conditionat insa geneza conceptiei lui Marx.
Feuerbach are meritul de a fi criticat idealismul hegelian, dominant in acea vreme in Germania, aratind ca Hegel rastoarna raportul real dintre „subiect“ si „predicat“, dintre existenta si gindire, dintre natura si constiinta.
A restaurat materialismul, afirmind ca natura e primordiala in raport cu gindirea, ca gindirea este un predicat (atribut) al omului si nu omul un predicat al gindirii (spiritului). In locul spiritului absolut, Feuerbach a pus, astfel, in centrul filozofiei natura si omul, conceput ca o parte a naturii. Materialismul antropologic, conceptia despre om a lui Feuerbach au avut insa un caracter abstract si contemplativ, intrucit Feuerbach nu a putut intelege esenta sociala a omului, precum si insemnatatea practicii, a activitatii materiale prin care omul transforma natura, transformindu-se pe sine insusi.
Un loc deosebit in filozofia lui Feuerbach il ocupa critica religiei. El interpreteaza religia (in speta religia crestina) ca o instrainare a omului de el insusi, ca o instrainare de catre om a caracterelor sale esentiale (bunatatea, puterea, iubirea etc.), atribuite unei fiinte transcendente imaginare (Dumnezeu). Risipirea acestei iluzii, instaurarea adevarului despre om, coborirea „iubirii“ din planul transcendent al religiei in planul real al vietii ar constitui, dupa Feuerbach, conditia eliberarii omului. Dezvaluind „misterul“ idealismului hegelian si al religiei, Feuerbach a deschis calea pentru dezvaluirea „misterului“ lumii reale, cu alte cuvinte, pentru dezvaluirea contradictiilor sociale reale care genereaza instrainarea ideologica si religioasa, problema pe care, insa, el insusi nu a putut s-o rezolve. Karl Marx si Friedrich Engels au dat o inalta apreciere materialismului lui Feuerbach; depasirea critica a materialismului sau abstract si contemplativ a conditionat insa geneza conceptiei lui Marx.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.