Din aceeasi categorie
|
Casa de Hohenzollern 1.100 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Georg Friedrich Wilhelm Hegel 1.419 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Friedrich Hegel 329 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Friedrich Nietzsche / Documentar biografic 1.038 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria nepotului cu dizabilitati al reginei Victoria 269 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Camille Saint-Saens - Compozitor francez (1835 - 1921) 1.317 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Wilhelm Reich – Dreptul omului de a sti 533 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fratii Grimm 1.824 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata bizara a nepotului cu dizabilitati al Victoriei 262 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Arthur Schopenhauer 894 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Georg Wilhelm Friedrich Hegel
| Adaugat de Cozana | 18.04.2013 |  Adauga
la favorite |
1.213 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteHegel s-a nascut in 27 august 1770 la Stuttgart/Wurttemberg, intr-o familie protestanta. Tatal sau, Georg Ludwig Hegel (1733-1799), era inalt functionar la curtea de conturi a ducelui de Wurtemberg. Mama sa, Maria Magdalena Fromm (1741- 1783) provine dintr-o familie cultivata de juristi si a participat la formarea intelectuala a fiilor sai pana in pragul mortii sale premature. Sora sa, Christiane va preda mai tarziu la Stuttgart si a fost internata intr-un azil psihiatric. Fratele sau mai mic a fost capitan in armata napoleoniana, in perioada campaniei din Rusia.
Wilhelm isi va studia in gymnasium- ul din orasul sau natal, unde va fi un scolar model. Sora sa marturiseste ca el invatase prima declinare latina la varsta de cinci ani si ca perceptorul sau i- a oferit o editie a dramelor lui Shakespeare la aniversarea varstei de 8 ani. La 10 ani tatal sau ii da primele lectii de geometrie si astronomie. Tragediile grecesti erau lectura sa favorita. La fel de mult il interesau fizica si botanica. Hegel insusi isi amintea ca invatase, la 11 ani, definitiile lui Christian Wolf, astfel ca figurile si legile silogismului, care stau baza logicii (iar acest fapt este luat de Jacques Derrida ca un argument in polimicile privitoare la varsta potrivita pentru o educatie filosofica.
Formarea sa la Stuttgart sta sub principiile iluminismului si se bazeaza pe textele clasice ale Antichitatii. Hegel arata o preferinta pentru limba si cultura greaca. Traduce tratatul Asupra sublimului de Longin, Manualul lui Epictet si Antigona lui Sofocle. Face note de lectura de literatura, estetica, fiziognomie, matematici, fizica (teoria culorilor), pedagogie, psihologie, teologie si filozofie. Scrie bine in franceza cand redacteaza note asupra lui Rousseau.
Hegel se daruieste teologiei si intra, la varsta de 18 ani, la seminarul din Tubingen (numit Stift) pentru a-si realiza studiile universitare. Aici studiaza filozofia, istoria, teologia si limbile clasice, latina si greaca, matematica si fizica. In 1788 redacteaza un articol Despre avantajele pe care ni le procura lectura scriitorilor antici clasici greci si romani. Aici ii cunoaste pe Friedrich Holderlin si pe Friedrich Wilhelm Schelling, cu care leaga o stransa prietenie. Este fascinat de lucrarile lui Spinoza, Kant, Rousseau si urmareste cu entuziasm evenimentele Revolutiei franceze. In 1790 obtine titlul der "Magister der Philosophie" cu o lucrare asupra problemei morale a obligatiilor, unde opune dualismului kantian ideea unitatii ratiunii cu sensibilitatea. Apoi se inscrie la Facultatea de Teologie unde urmeaza cursuri despre istoria Apostolilor, a psalmilor si a Epistolelor, despre filosofia stoicului Cicero, despre istoria filozofiei, despre metafizica si teologie naturala si decide, intre altele, sa se inscrie la cursuri de anatomie.
Timp de opt ani lucreaza ca profesor particular in diverse familii din Berna si Frankfurt am Main, pana in 1801, cand devine docent la Universitatea din Jena si scrie lucrarea "Diferenta intre sistemele lui Fichte si Schelling". Impreuna cu Schelling fondeaza revista "Kritische Zeitschrift der Philosophie". In 1807 publica lucrarea sa fundamentala "Fenomenologia spiritului" (Phanomenologie des Geistes]]. Intre 1808 si 1816 este rectorul gimnaziului din Nurnberg si publica lucrarea "Stiinta logicii" (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). In 1818, dupa o scurta activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Berlin, care apartinuse lui Fichte, si incepe, in prelegerile tinute, sa propage propria sa filozofie, ce va fi succesiv publicata in "Enciclopedia stiintelor filozofice" (Enzyklopadie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzand filozofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filozofiei etc. Hegel moare la 14 noiembrie 1831 in Berlin, victima a unei epidemii de holera.
Dupa moartea lui Hegel, discipolii lui s-au divizat in doua tabere. Hegelianii de "dreapta" erau grupati in corpul universitar din Berlin si reprezentau conservatismul politic al epocii de restauratie dupa caderea lui Napoleon. "Stanga", cunoscuta si ca "Tinerii Hegeliani", interpretau filozofia lui Hegel in sens revolutionar, preconizand ateismul in religie si democratia liberala in politica. Dintre acestia sunt de mentionat Bruno Bauer, Ludwig Feuerbach, Max Stirner si - mai ales - Karl Marx. La Marx, idealismul este transformat in materialism iar de la legile dialectice ale evolutiei istorice se ajunge la ideologia luptei de clasa, la sfarsitul careia nu mai regasim spiritul intors la sine insusi, ci o societate comunista lipsita de clase, presupusa libera.
Wilhelm isi va studia in gymnasium- ul din orasul sau natal, unde va fi un scolar model. Sora sa marturiseste ca el invatase prima declinare latina la varsta de cinci ani si ca perceptorul sau i- a oferit o editie a dramelor lui Shakespeare la aniversarea varstei de 8 ani. La 10 ani tatal sau ii da primele lectii de geometrie si astronomie. Tragediile grecesti erau lectura sa favorita. La fel de mult il interesau fizica si botanica. Hegel insusi isi amintea ca invatase, la 11 ani, definitiile lui Christian Wolf, astfel ca figurile si legile silogismului, care stau baza logicii (iar acest fapt este luat de Jacques Derrida ca un argument in polimicile privitoare la varsta potrivita pentru o educatie filosofica.
Formarea sa la Stuttgart sta sub principiile iluminismului si se bazeaza pe textele clasice ale Antichitatii. Hegel arata o preferinta pentru limba si cultura greaca. Traduce tratatul Asupra sublimului de Longin, Manualul lui Epictet si Antigona lui Sofocle. Face note de lectura de literatura, estetica, fiziognomie, matematici, fizica (teoria culorilor), pedagogie, psihologie, teologie si filozofie. Scrie bine in franceza cand redacteaza note asupra lui Rousseau.
Hegel se daruieste teologiei si intra, la varsta de 18 ani, la seminarul din Tubingen (numit Stift) pentru a-si realiza studiile universitare. Aici studiaza filozofia, istoria, teologia si limbile clasice, latina si greaca, matematica si fizica. In 1788 redacteaza un articol Despre avantajele pe care ni le procura lectura scriitorilor antici clasici greci si romani. Aici ii cunoaste pe Friedrich Holderlin si pe Friedrich Wilhelm Schelling, cu care leaga o stransa prietenie. Este fascinat de lucrarile lui Spinoza, Kant, Rousseau si urmareste cu entuziasm evenimentele Revolutiei franceze. In 1790 obtine titlul der "Magister der Philosophie" cu o lucrare asupra problemei morale a obligatiilor, unde opune dualismului kantian ideea unitatii ratiunii cu sensibilitatea. Apoi se inscrie la Facultatea de Teologie unde urmeaza cursuri despre istoria Apostolilor, a psalmilor si a Epistolelor, despre filosofia stoicului Cicero, despre istoria filozofiei, despre metafizica si teologie naturala si decide, intre altele, sa se inscrie la cursuri de anatomie.
Timp de opt ani lucreaza ca profesor particular in diverse familii din Berna si Frankfurt am Main, pana in 1801, cand devine docent la Universitatea din Jena si scrie lucrarea "Diferenta intre sistemele lui Fichte si Schelling". Impreuna cu Schelling fondeaza revista "Kritische Zeitschrift der Philosophie". In 1807 publica lucrarea sa fundamentala "Fenomenologia spiritului" (Phanomenologie des Geistes]]. Intre 1808 si 1816 este rectorul gimnaziului din Nurnberg si publica lucrarea "Stiinta logicii" (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). In 1818, dupa o scurta activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Berlin, care apartinuse lui Fichte, si incepe, in prelegerile tinute, sa propage propria sa filozofie, ce va fi succesiv publicata in "Enciclopedia stiintelor filozofice" (Enzyklopadie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzand filozofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filozofiei etc. Hegel moare la 14 noiembrie 1831 in Berlin, victima a unei epidemii de holera.
Dupa moartea lui Hegel, discipolii lui s-au divizat in doua tabere. Hegelianii de "dreapta" erau grupati in corpul universitar din Berlin si reprezentau conservatismul politic al epocii de restauratie dupa caderea lui Napoleon. "Stanga", cunoscuta si ca "Tinerii Hegeliani", interpretau filozofia lui Hegel in sens revolutionar, preconizand ateismul in religie si democratia liberala in politica. Dintre acestia sunt de mentionat Bruno Bauer, Ludwig Feuerbach, Max Stirner si - mai ales - Karl Marx. La Marx, idealismul este transformat in materialism iar de la legile dialectice ale evolutiei istorice se ajunge la ideologia luptei de clasa, la sfarsitul careia nu mai regasim spiritul intors la sine insusi, ci o societate comunista lipsita de clase, presupusa libera.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.