Din aceeasi categorie
|
Waldemar dezvaluie secretele in 4 picturi emblematice 175 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Richard Wagner - viata si opera 1.953 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pisicile din orasul Van-Turcia 229 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fratii Grimm 1.992 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ludwig Feuerbach 999 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ludwig Eduard Boltzmann 968 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Richard Wagner 1.051 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George Enescu 1.271 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Wagner Richard 1.269 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Richard Wagner 1.251 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Ludwig van Beethoven
| Adaugat de Cozana | 12.02.2013 |  Adauga
la favorite |
1.303 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLudwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn - d. 26 martie 1827, Viena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranzitie intre perioadele clasica si romantica ale muzicii. El a lasat posteritatii opere nemuritoare, printre care:
9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Oda bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptata ca imn oficial al Uniunii Europene)
5 concerte pentru pian si orchestra (remarcabile al 4-lea si al 5-lea Imperialul)
Un concert pentru vioara si orchestra
Missa solemnis
32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)
Sonate pentru vioara si pian (mai cunoscuta Sonata Kreutzer)
16 cvartete pentru coarde
Opera Fidelio
Ludwig van Beethoven s-a nascut in 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), de origine flamanda si al Magdalenei Keverich van Beethoven (1744-1787). Pana relativ recent ziua de 16 decembrie este considerata, in multe lucrari de referinta, ca fiind data de nastere a lui Beethoven deoarece se stie ca el a fost botezat pe 17 decembrie, ori la vremea respectiva copiii erau botezati la o zi dupa nastere. Oricum aceasta presupunere este inca privita cu rezerve la ora actuala.
Ludwig van Beethoven (masca mortuara)
Mediul familial nu ii era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasa a tatalui, un cantaret de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observand insa talentul muzical precoce al fiului sau, acesta a incercat sa faca, fara succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a inceput sa ia lectii de muzica, in jurul varstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaste dotarea muzicala exceptionala a tanarului Beethoven si, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, ii faciliteaza in 1787 o calatorie la Viena. Aici ia probabil cateva lectii cu Mozart, dar trebuie sa se intoarca dupa scurt timp la Bonn, din cauza inbolnavirii si mortii mamei sale. In urmatorii patru ani lucreaza cu capela curtii si cu orchestra teatrului din Bonn, avand astfel prilejul sa-si imbogateasca cunostintele muzicale cu operele aflate in circulatie in acel timp. In aceasta perioada compune o Cantata cu ocazia mortii imparatului Iosif al II-lea.
In noiembrie 1792, Beethoven pleaca pentru a doua oara la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, mai tarziu si al lui Antonio Salieri. In capitala imperiului habsburgic, Beethoven reuseste sa castige favorurile aristocratiei vieneze prin concerte private, cu care ocazie capata faima de virtuos pianist si de compozitor. Gratie acestor relatii si a contactelor cu casele de editura, care ii publica unele compozitii, Beethoven reuseste sa dobandeasca o independenta, pe care si-a dorit-o candva si Mozart.
In martie 1795 apare pentru prima data in fata publicului vienez executand primul sau concert pentru pian si orchestra. Urmeaza o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin si PreYburg (Bratislava). Dupa primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13 "Patetica" - , Beethoven deschide, incepand cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune si prima lui simfonie, in Do-major. In acelasi timp apar primele semne ale scaderii auzului, ceea ce il face sa se izoleze tot mai mult de societate. In celebrul "Testament de la Heiligenstadt" (1802) Beethoven se adreseaza fratelui sau, inspaimantat de surzenia sa tot mai accentuata. Totusi, tocmai in acesti ani, Beethoven compune o serie de opere desavarsite ale stilului clasic de maturitate, cum sunt cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a "Eroica", apoi sonata pentru pian op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioara si orchestra, simfoniile a V-a (a "Destinului") si a VI-a ("Pastorala"). In aceste compozitii se observa deosebirile fata de operele compuse in primii sai ani in Viena: orchestra devine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar si operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral.
Mormantul lui Ludwig van Beethoven din Viena
Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de conversatii", in care acestia scriau in loc sa vorbeasca. Surditatea nu i-a intrerupt insa creatia artistica, in 1819 compune "Variatiile-Diabelli" pentru pian, in 1820 se executa prima versiune a "Missei Solemnis", realizeaza ultimele sale sonate pentru pian si cvartetele de coarde, in sfarsit, Simfonia a IX-a. In ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima auditie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revolutionar. Beethoven a fost intampinat cu cinci salve de aplauze, cand, potrivit etichetei, insasi familia imperiala era salutata la intrarea in sala doar cu trei salve. Simfonia a dezlantuit un entuziasm delirant, multa lume plangea. Beethoven, care se gasea pe scena cu fata la orchestra, nu percepea nimic din cele ce se petreceau in sala, unde lumea ridicata in picioare striga si isi agita palariile. Una din soliste l-a intors pe Beethoven cu fata la public, putand astfel sa-si traiasca triumful.
Tot mai bolnav, fiind tintuit la pat inca din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, in urma unei boli de ficat. La inmormantarea in cimintirul Wahringer au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvantul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer. A fost ulterior de doua ori exhumat si reingropat in Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.
Productia muzicala a lui Beethoven este considerata in mod traditional ca o punte intre Clasicism si Romantism si se poate imparti in trei perioade:
Prima perioada (1790-1802), cuprinzand compozitiile din tinerete de la Bonn si primii ani in Viena, reprezinta continuarea stilului lui Haydn si Mozart, si desavarsesc clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu il constitue cvartetul de coarde in La-major op. 18, foarte apropiat de compozitiile similare ale lui Mozart.
A doua perioada (1807-1812), asa zisul "ciclu eroic", cuprinde compozitii ca simfonia III-a (Eroica), concertele pentru pian si orchestra nr.4 si 5 (Imperialul), sonata pentru pian Appassionata. In toate aceste opere se remarca profunzimea temelor, contrastele dramatice si noutatile armonice, neintalnite inca la predecesorii sai.supranumit ,,titanicul de la bonn,,.
A treia perioada se profileaza din anul 1813. Compozitiile din aceasta perioada nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezinta cu o proprie si puternica individualitate, eliberate de conventiile traditionale. In muzica instrumentala introduce recitative si arii, in fugi, variatiuni si elemente lirice, mereu in cautare de noi moduri de expresie. Cele doua opere importante din aceasta ultima perioada, a 9-a si Missa solemnis, se departeaza complet de genul traditional: astfel in finalul simfoniei se introduce o partitura pentru solisti vocali si cor, in timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o confruntare subiectiva cu divinitatea.
Importanta lui Beethoven in muzica este semnificativa si din perspectiva transformarii rolului compozitorului in societate. De la compozitorul medieval, artizan dependent (si de cele mai multe ori umil) aflat in serviciul Bisericii sau al aristocratiei, compozitorul devine, odata cu prezenta lui Beethoven, un artist care creeaza dintr-o necesitate interioara si nu la comanda. Influenta sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enorma. Admirat deschis de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, pana la Richard Wagner si Arnold Schoenberg, ca intemeietor al unei ere noi in muzica, marele compozitor german este considerat pana astazi ca o figura cardinala in evolutia muzicii tuturor timpurilor, recunoscut si in limbajul si tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revolutionarul intemeietor al unei noi generatii de muzicieni si a unei alte atitudinii fata de creatiile compozitorilor.
Simfonia a 10-a
Din fragmente de partituri ramase de la Beethoven, Barry Cooper a reconstituit ceea ce el considera a fi Simfonia a 10-a, in Mi bemol major (E flat major), pe care compozitorul nu a mai apucat sa o finalizeze. Nu se poate dovedi ca toate aceste partituri au fost scrise in acest scop de Beethoven, dar exista un consens intre specialisti ca el intentiona sa mai compuna o simfonie.
9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Oda bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptata ca imn oficial al Uniunii Europene)
5 concerte pentru pian si orchestra (remarcabile al 4-lea si al 5-lea Imperialul)
Un concert pentru vioara si orchestra
Missa solemnis
32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)
Sonate pentru vioara si pian (mai cunoscuta Sonata Kreutzer)
16 cvartete pentru coarde
Opera Fidelio
Ludwig van Beethoven s-a nascut in 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), de origine flamanda si al Magdalenei Keverich van Beethoven (1744-1787). Pana relativ recent ziua de 16 decembrie este considerata, in multe lucrari de referinta, ca fiind data de nastere a lui Beethoven deoarece se stie ca el a fost botezat pe 17 decembrie, ori la vremea respectiva copiii erau botezati la o zi dupa nastere. Oricum aceasta presupunere este inca privita cu rezerve la ora actuala.
Ludwig van Beethoven (masca mortuara)
Mediul familial nu ii era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasa a tatalui, un cantaret de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observand insa talentul muzical precoce al fiului sau, acesta a incercat sa faca, fara succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a inceput sa ia lectii de muzica, in jurul varstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaste dotarea muzicala exceptionala a tanarului Beethoven si, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, ii faciliteaza in 1787 o calatorie la Viena. Aici ia probabil cateva lectii cu Mozart, dar trebuie sa se intoarca dupa scurt timp la Bonn, din cauza inbolnavirii si mortii mamei sale. In urmatorii patru ani lucreaza cu capela curtii si cu orchestra teatrului din Bonn, avand astfel prilejul sa-si imbogateasca cunostintele muzicale cu operele aflate in circulatie in acel timp. In aceasta perioada compune o Cantata cu ocazia mortii imparatului Iosif al II-lea.
In noiembrie 1792, Beethoven pleaca pentru a doua oara la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, mai tarziu si al lui Antonio Salieri. In capitala imperiului habsburgic, Beethoven reuseste sa castige favorurile aristocratiei vieneze prin concerte private, cu care ocazie capata faima de virtuos pianist si de compozitor. Gratie acestor relatii si a contactelor cu casele de editura, care ii publica unele compozitii, Beethoven reuseste sa dobandeasca o independenta, pe care si-a dorit-o candva si Mozart.
In martie 1795 apare pentru prima data in fata publicului vienez executand primul sau concert pentru pian si orchestra. Urmeaza o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin si PreYburg (Bratislava). Dupa primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13 "Patetica" - , Beethoven deschide, incepand cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune si prima lui simfonie, in Do-major. In acelasi timp apar primele semne ale scaderii auzului, ceea ce il face sa se izoleze tot mai mult de societate. In celebrul "Testament de la Heiligenstadt" (1802) Beethoven se adreseaza fratelui sau, inspaimantat de surzenia sa tot mai accentuata. Totusi, tocmai in acesti ani, Beethoven compune o serie de opere desavarsite ale stilului clasic de maturitate, cum sunt cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a "Eroica", apoi sonata pentru pian op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioara si orchestra, simfoniile a V-a (a "Destinului") si a VI-a ("Pastorala"). In aceste compozitii se observa deosebirile fata de operele compuse in primii sai ani in Viena: orchestra devine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar si operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral.
Mormantul lui Ludwig van Beethoven din Viena
Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de conversatii", in care acestia scriau in loc sa vorbeasca. Surditatea nu i-a intrerupt insa creatia artistica, in 1819 compune "Variatiile-Diabelli" pentru pian, in 1820 se executa prima versiune a "Missei Solemnis", realizeaza ultimele sale sonate pentru pian si cvartetele de coarde, in sfarsit, Simfonia a IX-a. In ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima auditie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revolutionar. Beethoven a fost intampinat cu cinci salve de aplauze, cand, potrivit etichetei, insasi familia imperiala era salutata la intrarea in sala doar cu trei salve. Simfonia a dezlantuit un entuziasm delirant, multa lume plangea. Beethoven, care se gasea pe scena cu fata la orchestra, nu percepea nimic din cele ce se petreceau in sala, unde lumea ridicata in picioare striga si isi agita palariile. Una din soliste l-a intors pe Beethoven cu fata la public, putand astfel sa-si traiasca triumful.
Tot mai bolnav, fiind tintuit la pat inca din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, in urma unei boli de ficat. La inmormantarea in cimintirul Wahringer au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvantul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer. A fost ulterior de doua ori exhumat si reingropat in Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.
Productia muzicala a lui Beethoven este considerata in mod traditional ca o punte intre Clasicism si Romantism si se poate imparti in trei perioade:
Prima perioada (1790-1802), cuprinzand compozitiile din tinerete de la Bonn si primii ani in Viena, reprezinta continuarea stilului lui Haydn si Mozart, si desavarsesc clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu il constitue cvartetul de coarde in La-major op. 18, foarte apropiat de compozitiile similare ale lui Mozart.
A doua perioada (1807-1812), asa zisul "ciclu eroic", cuprinde compozitii ca simfonia III-a (Eroica), concertele pentru pian si orchestra nr.4 si 5 (Imperialul), sonata pentru pian Appassionata. In toate aceste opere se remarca profunzimea temelor, contrastele dramatice si noutatile armonice, neintalnite inca la predecesorii sai.supranumit ,,titanicul de la bonn,,.
A treia perioada se profileaza din anul 1813. Compozitiile din aceasta perioada nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezinta cu o proprie si puternica individualitate, eliberate de conventiile traditionale. In muzica instrumentala introduce recitative si arii, in fugi, variatiuni si elemente lirice, mereu in cautare de noi moduri de expresie. Cele doua opere importante din aceasta ultima perioada, a 9-a si Missa solemnis, se departeaza complet de genul traditional: astfel in finalul simfoniei se introduce o partitura pentru solisti vocali si cor, in timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o confruntare subiectiva cu divinitatea.
Importanta lui Beethoven in muzica este semnificativa si din perspectiva transformarii rolului compozitorului in societate. De la compozitorul medieval, artizan dependent (si de cele mai multe ori umil) aflat in serviciul Bisericii sau al aristocratiei, compozitorul devine, odata cu prezenta lui Beethoven, un artist care creeaza dintr-o necesitate interioara si nu la comanda. Influenta sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enorma. Admirat deschis de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, pana la Richard Wagner si Arnold Schoenberg, ca intemeietor al unei ere noi in muzica, marele compozitor german este considerat pana astazi ca o figura cardinala in evolutia muzicii tuturor timpurilor, recunoscut si in limbajul si tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revolutionarul intemeietor al unei noi generatii de muzicieni si a unei alte atitudinii fata de creatiile compozitorilor.
Simfonia a 10-a
Din fragmente de partituri ramase de la Beethoven, Barry Cooper a reconstituit ceea ce el considera a fi Simfonia a 10-a, in Mi bemol major (E flat major), pe care compozitorul nu a mai apucat sa o finalizeze. Nu se poate dovedi ca toate aceste partituri au fost scrise in acest scop de Beethoven, dar exista un consens intre specialisti ca el intentiona sa mai compuna o simfonie.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.