Ludwig Eduard Boltzmann (n. 20 februarie 1844 la Viena - d. 5 septembrie 1906 la Istria) a fost un fizician si matematician austriac, membru al Academiei de Stiinte din Viena, faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metoda generala de studiere a gazelor.
Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii in studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice.
In 1877 a completat studiul termodinamicii, luand in considerare structura corpusculara a sistemelor fizice si miscarea dezordonata a moleculelor si astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculara principiul al doilea al termodinamicii.
S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell si cu teoriile dialecticii.
A stabilit constanta universala in fizica K (numita ulterior Constanta Boltzmann), egala cu constanta gazelor perfecte raportata la numarul de atomi/molecule dintr-un mol (nr. lui Avogadro NA).
De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrarile sale asupra corpurilor solide cristaline, asupra radiatiei, in care pentru prima data a aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat miscarea de rotatie a particulelor, preconizata de Lomonosov.
S-a ocupat si de principiile analitice ale mecanicii.
Acesta a avut ghinionul sa se nasca un geniu in vremuri total neprielnice pentru cineva ca el. Secolul al XIX-lea a fost dominat de discutii asupra naturii materiei. Bolzmann nu numai ca a avut indrazneala sa presupuna existenta atomilor, cand acest model era socotit o „aiureala" in cercurile stiintifice, dar si-a construit teoriile geniale ca si cum n-ar fi existat nicio dezbatere. Intre altele, a initiat studierea termodinamicii statistice, o ramura a fizicii care ofera cadrul pentru evaluarea modului cum se vor comporta in sistem un mare numar de particule.
Ludwig Boltzmann, atacat pentru incapatanarea cu care-si apara teoriile
Cu alte cuvinte, daca faci un foc de tabara, Boltzmann va incerca sa afle ce se intampla la nivel molecular cu bustenii aceia si cum este posibil sa arda. In cele din urma, teoriile sale au deschis calea mecanicii cuantice. Pe vremea sa, Boltzmann a fost nevoit sa-si apere teoriile fata de acuzatiile cercurilor stiintifice, iar toti cei care au fost initial de acord cu modelul sau atomic, au inceput sa-l puna la indoiala, pentru ca ideile sale subminau teorii „solide".
Boltzmann a fost atacat si pentru incapatanarea cu care-si apara teoriile. In cele din urma, a fost ca si cum l-ar fi condamnat la moarte prin ardere pe rug. Supus unor presiuni mult prea mari, Bolzmann si-a pus capat zilelor la 5 septembrie 1906. Intre timp, teoriile sale au fost mai mult decat confirmate: au deschis calea unei noi ramuri ale stiintei.