Din aceeasi categorie
|
Frederick Banting 913 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frederick Douglass 990 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cantec de Vara: Frederick Delius (Marea Britanie 1968) 1.430 vizite - 0 comentarii adaugat de marica |
||||||||||||||||||
|
George Enescu si Maruca Cantacuzino 136 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Samuel Ramey 1.210 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George Bacovia 1.175 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
9/11 prin ochii lui George W. Bush 637 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George GEORGESCU 931 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea lui George Muller, ocrotitorul orfanilor 1.169 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romani care au schimbat lumea: George Emil Palade 787 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
George Frederick Handel
| Adaugat de Cozana | 21.05.2013 |  Adauga
la favorite |
918 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteRichard (Wilhelm) Wagner (n. 22 mai 1813, Lipsca; d. 13 februarie 1883, Venetia) a fost un compozitor, dramaturg si teoretician al artei germane, unul din cei mai de seama reprezentanti ai romantismului muzical.
Richard Wagner s-a nascut la Lipsca (azi Leipzig) intr-o familie de actori. A studiat la Dresda si la Lipsca, luand lectii de compozitie cu Christian Theodor Weinling. Intre 1833 si 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de opera din Wurzburg, Magdeburg, Konigsberg si Riga, a compus primele sale opere Die Feen („Zanele", 1834), Das Liebesverbot („Dragoste interzisa", 1836) si mai multe piese orchestrale. In 1836 se casatoreste cu actrita Minna Planner. Calatoreste mult, cunoscand principalele centre muzicale europene. In timpul unei agitate calatorii pe mare spre Anglia elaboreaza planul pentru opera „Olandezul zburator". Dupa o scurta sedere in Londra, pleaca la Paris, unde este profund impresionat de muzica lui Hector Berlioz.
In continuare, geniul sau muzical s-a format si s-a relevat sub influenta muzicii lui Carl Maria von Weber, Wolfgang Amadeus Mozart si in special a simfonismului lui Ludwig van Beethoven. Primele sale opere de un rasunet deosebit, Rienzi (1840 - premiera la 20 octombrie 1842 la Dresda), Der fliegende Hollander („Olandezul zburator" sau „Vasul fantoma", 1841 - prezentata in premiera la 2 ianuarie 1843 la Dresda), l-au impus in viata artistica. In 1843 se stabileste in Dresda, unde devine Kapellmeister la curtea regelui din Sachsen. Urmatoarele sale opere Tannhauser (1845) si Lohengrin (1848) sunt mai greu acceptate de public, datorita elementelor inovatoare in structura dramatica si muzicala. Cu sprijinul lui Franz Liszt, vor fi prezentate mai tarziu cu succes la Weimar.
Fire orgolioasa, Wagner a avut o existenta agitata. Sub influenta scriitorului Heinrich Laube, a adoptat ideile republicane ale miscarii Jungen Deutschland („Tanara Germanie"), dar, dupa infrangerea revolutiei din 1848, este nevoit sa se refugieze la Zurich in Elvetia, unde ramane 10 ani, pana in anul 1858. Aici o cunoaste pe scriitoarea Mathilde Wesendonck, pentru care nutreste o adevarata pasiune si pe ale carei versuri compune un ciclu de lied-uri. In aceste imprejurari se desparte de sotia sa, Minna; mai tarziu se va casatori cu Cosima, fiica lui Franz Liszt. Incepand cu anul 1864 devine protejatul regelui Ludwig II al Bavariei, un pasionat admirator al muzicii wagneriene. Regele il sustine financiar, Wagner putand astfel sa se consacre numai creatiei artistice. Cu ajutorul protectorului construieste Teatrul de la Bayreuth, special pentru punerea in scena a operelor sale, unde - pana in zilele noastre - in fiecare vara (iulie-august), au loc renumitele festivaluri muzicale „Richard Wagner".
Richard Wagner s-a mutat la Bayreuth la data de 24 aprilie 1872. A locuit in primele 3 zile pe strada Bahnhofstr.14, intr-o casa inchiriata la interventia sorei sale, Ottilie Brockhaus, pe langa rudele sotului ei din Bayreuth. La data de 27 aprilie 1872 R. Wagner s-a mutat provizoriu la hotelul „Fantaisie" din Donndorf (comuna la 4 km vest de Bayreuth), nu departe de castelul „Fantaisie". Spre sfarsitul lunii sept.1872, familia Wagner s-a mutat din Donndorf, in casa de pe strada Dammallee nr.7 din Bayreuth. Aici a inceput penultima sa opera „Gotterdammerung" („Amurgul Zeilor"), terminata in „Haus Wahnfried", casa in care s-a mutat in toamna anului 1874. Cu „Amurgul Zeilor" a incheiat - dupa 26 ani - tetralogia „Inelul Nibelungilor". In Bayreuth a compus si cea din urma opera a vietii sale, „Parsifal". A murit la Venetia (in Palatul Vendradim), in ziua de 13 februarie 1883, la varsta de 70 ani, in urma unei afectiuni cardiace. Sotia. Cosima (fiica compozitorului Franz Liszt). a preluat dupa decesul sotului conducerea Festivalului Wagner, supravietuind inca 47 de ani. Au avut 3 copii: Isolde (1865-1919), Eva (1867-1942, casatorita cu H.S.Chamberlain) si Siegfried (1869-1930, casatorit cu Winifred Williams-Klindworth).
Motivele care l-au indemnat pe Richard Wagner sa aleaga ca resedinta orasul Bayreuth au fost urmatoarele:
orasul era situat in Bavaria, tara ocrotitorului sau, regele bavarez Ludwig II (1845-1886), fata de care s-a simtit profund indatorat si legat.
Bayreuthul era amplasat geografic in inima Imperiului German, relativ usor accesibil din toate directiile.
avea o cladire de opera (putin folosita), in care el spera sa prezinte in exclusivitate operele sale (ulterior scena operei s-a dovedit a fi neincapatoare punerilor in scena wagneriene, ceea ce l-a determinat sa construiasca - cu sprijinul financiar al regelui bavarez Ludwig II - cladirea „Festspielhaus" de pe dealul Gruner Hugel).
nu existau alte teatre in oras care sa-i faca concurenta (nu admitea - din orgoliu - concurenta).
se afla in vecinatatea masivului muntos Fichtelgebirge, leaganul legendar al unor grupuri etnice germane.
Scrierile lui Arthur Schopenhauer si Friedrich Nietzsche, precum si schimbarea conditiei sale sociale ca favorit al regelui Ludwig II al Bavariei l-au facut sa adere la ideile nationaliste pangermanice. Ideile sale sunt cuprinse in numeroase eseuri despre muzica, teatru, politica si religie ca Kunst und Revolution („Arta si revolutia", 1848), Das Kunstwerk der Zukunft („Opera de arta a viitorului", 1850), Oper und Drama („Opera si drama", 1851). Wagner s-a considerat pontiful unui cult artistic inradacinat in cultura germana, inspirata din vechile legende nordice, cu personaje eroice, care se misca intr-o lume supranaturala. Aceasta arta, gravitand in jurul dramei muzicale, trebuia sa dea nastere acelei opere nationale, care sa fie pentru germani ceea ce tragedia clasica fusese pentru grecii antici. Drama muzicala wagneriana se opune divertismentului operei traditionale, bazandu-se pe o actiune sacra, alegorie a dramei interioare, printr-o unitate indisolubila cu textul, scris de Wagner insusi pentru majoritatea partiturilor sale. Wagner introduce ca inovatii „melodia infinita" si „motivul conducator" (das Leitmotiv), procedeu simbolic de sugerare si evocare a unor teme psihologice, a unor momente-cheie in desfasurarea dramatica.
Aceasta conceptie si-a gasit intruchiparea in monumentala sa tetralogie Der Ring des Nibelungen ("Inelul Nibelungilor"), compusǎ din operele Das Rheingold („Aurul Rinului", 1854), Die Walkure („Walkiria", 1856), Siegfried (1970) si Gotterdammerung („Amurgul zeilor", 1874), care configureaza, intr-o lume de eroi si mituri, conflictul intre violenta primitiva a omului si natura sa spirituala. Calitatea exceptionala a artei lui Wagner se reflecta si in capodoperele sale Tristan und Isolde (1859), triumf al dragostei asupra mortii, Die Meistersinger von Nurnberg („Maestrii cantareti din Nurnberg", 1867), Parsifal (1882), in care reia legenda „Sfantului Graal", dramatica inclestare a evlaviei cu sentimentul pacatului.
Creatia wagneriana a avut o influenta covarsitoare asupra evolutiei ulterioare a muzicii. Compozitori ca Anton Bruckner, Gustav Mahler, Claude Debussy (la inceputul activitatii sale), Arnold Schonberg, Richard Strauss s-au dezvoltat sub influenta muzicii lui Richard Wagner.
Richard Wagner s-a nascut la Lipsca (azi Leipzig) intr-o familie de actori. A studiat la Dresda si la Lipsca, luand lectii de compozitie cu Christian Theodor Weinling. Intre 1833 si 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de opera din Wurzburg, Magdeburg, Konigsberg si Riga, a compus primele sale opere Die Feen („Zanele", 1834), Das Liebesverbot („Dragoste interzisa", 1836) si mai multe piese orchestrale. In 1836 se casatoreste cu actrita Minna Planner. Calatoreste mult, cunoscand principalele centre muzicale europene. In timpul unei agitate calatorii pe mare spre Anglia elaboreaza planul pentru opera „Olandezul zburator". Dupa o scurta sedere in Londra, pleaca la Paris, unde este profund impresionat de muzica lui Hector Berlioz.
In continuare, geniul sau muzical s-a format si s-a relevat sub influenta muzicii lui Carl Maria von Weber, Wolfgang Amadeus Mozart si in special a simfonismului lui Ludwig van Beethoven. Primele sale opere de un rasunet deosebit, Rienzi (1840 - premiera la 20 octombrie 1842 la Dresda), Der fliegende Hollander („Olandezul zburator" sau „Vasul fantoma", 1841 - prezentata in premiera la 2 ianuarie 1843 la Dresda), l-au impus in viata artistica. In 1843 se stabileste in Dresda, unde devine Kapellmeister la curtea regelui din Sachsen. Urmatoarele sale opere Tannhauser (1845) si Lohengrin (1848) sunt mai greu acceptate de public, datorita elementelor inovatoare in structura dramatica si muzicala. Cu sprijinul lui Franz Liszt, vor fi prezentate mai tarziu cu succes la Weimar.
Fire orgolioasa, Wagner a avut o existenta agitata. Sub influenta scriitorului Heinrich Laube, a adoptat ideile republicane ale miscarii Jungen Deutschland („Tanara Germanie"), dar, dupa infrangerea revolutiei din 1848, este nevoit sa se refugieze la Zurich in Elvetia, unde ramane 10 ani, pana in anul 1858. Aici o cunoaste pe scriitoarea Mathilde Wesendonck, pentru care nutreste o adevarata pasiune si pe ale carei versuri compune un ciclu de lied-uri. In aceste imprejurari se desparte de sotia sa, Minna; mai tarziu se va casatori cu Cosima, fiica lui Franz Liszt. Incepand cu anul 1864 devine protejatul regelui Ludwig II al Bavariei, un pasionat admirator al muzicii wagneriene. Regele il sustine financiar, Wagner putand astfel sa se consacre numai creatiei artistice. Cu ajutorul protectorului construieste Teatrul de la Bayreuth, special pentru punerea in scena a operelor sale, unde - pana in zilele noastre - in fiecare vara (iulie-august), au loc renumitele festivaluri muzicale „Richard Wagner".
Richard Wagner s-a mutat la Bayreuth la data de 24 aprilie 1872. A locuit in primele 3 zile pe strada Bahnhofstr.14, intr-o casa inchiriata la interventia sorei sale, Ottilie Brockhaus, pe langa rudele sotului ei din Bayreuth. La data de 27 aprilie 1872 R. Wagner s-a mutat provizoriu la hotelul „Fantaisie" din Donndorf (comuna la 4 km vest de Bayreuth), nu departe de castelul „Fantaisie". Spre sfarsitul lunii sept.1872, familia Wagner s-a mutat din Donndorf, in casa de pe strada Dammallee nr.7 din Bayreuth. Aici a inceput penultima sa opera „Gotterdammerung" („Amurgul Zeilor"), terminata in „Haus Wahnfried", casa in care s-a mutat in toamna anului 1874. Cu „Amurgul Zeilor" a incheiat - dupa 26 ani - tetralogia „Inelul Nibelungilor". In Bayreuth a compus si cea din urma opera a vietii sale, „Parsifal". A murit la Venetia (in Palatul Vendradim), in ziua de 13 februarie 1883, la varsta de 70 ani, in urma unei afectiuni cardiace. Sotia. Cosima (fiica compozitorului Franz Liszt). a preluat dupa decesul sotului conducerea Festivalului Wagner, supravietuind inca 47 de ani. Au avut 3 copii: Isolde (1865-1919), Eva (1867-1942, casatorita cu H.S.Chamberlain) si Siegfried (1869-1930, casatorit cu Winifred Williams-Klindworth).
Motivele care l-au indemnat pe Richard Wagner sa aleaga ca resedinta orasul Bayreuth au fost urmatoarele:
orasul era situat in Bavaria, tara ocrotitorului sau, regele bavarez Ludwig II (1845-1886), fata de care s-a simtit profund indatorat si legat.
Bayreuthul era amplasat geografic in inima Imperiului German, relativ usor accesibil din toate directiile.
avea o cladire de opera (putin folosita), in care el spera sa prezinte in exclusivitate operele sale (ulterior scena operei s-a dovedit a fi neincapatoare punerilor in scena wagneriene, ceea ce l-a determinat sa construiasca - cu sprijinul financiar al regelui bavarez Ludwig II - cladirea „Festspielhaus" de pe dealul Gruner Hugel).
nu existau alte teatre in oras care sa-i faca concurenta (nu admitea - din orgoliu - concurenta).
se afla in vecinatatea masivului muntos Fichtelgebirge, leaganul legendar al unor grupuri etnice germane.
Scrierile lui Arthur Schopenhauer si Friedrich Nietzsche, precum si schimbarea conditiei sale sociale ca favorit al regelui Ludwig II al Bavariei l-au facut sa adere la ideile nationaliste pangermanice. Ideile sale sunt cuprinse in numeroase eseuri despre muzica, teatru, politica si religie ca Kunst und Revolution („Arta si revolutia", 1848), Das Kunstwerk der Zukunft („Opera de arta a viitorului", 1850), Oper und Drama („Opera si drama", 1851). Wagner s-a considerat pontiful unui cult artistic inradacinat in cultura germana, inspirata din vechile legende nordice, cu personaje eroice, care se misca intr-o lume supranaturala. Aceasta arta, gravitand in jurul dramei muzicale, trebuia sa dea nastere acelei opere nationale, care sa fie pentru germani ceea ce tragedia clasica fusese pentru grecii antici. Drama muzicala wagneriana se opune divertismentului operei traditionale, bazandu-se pe o actiune sacra, alegorie a dramei interioare, printr-o unitate indisolubila cu textul, scris de Wagner insusi pentru majoritatea partiturilor sale. Wagner introduce ca inovatii „melodia infinita" si „motivul conducator" (das Leitmotiv), procedeu simbolic de sugerare si evocare a unor teme psihologice, a unor momente-cheie in desfasurarea dramatica.
Aceasta conceptie si-a gasit intruchiparea in monumentala sa tetralogie Der Ring des Nibelungen ("Inelul Nibelungilor"), compusǎ din operele Das Rheingold („Aurul Rinului", 1854), Die Walkure („Walkiria", 1856), Siegfried (1970) si Gotterdammerung („Amurgul zeilor", 1874), care configureaza, intr-o lume de eroi si mituri, conflictul intre violenta primitiva a omului si natura sa spirituala. Calitatea exceptionala a artei lui Wagner se reflecta si in capodoperele sale Tristan und Isolde (1859), triumf al dragostei asupra mortii, Die Meistersinger von Nurnberg („Maestrii cantareti din Nurnberg", 1867), Parsifal (1882), in care reia legenda „Sfantului Graal", dramatica inclestare a evlaviei cu sentimentul pacatului.
Creatia wagneriana a avut o influenta covarsitoare asupra evolutiei ulterioare a muzicii. Compozitori ca Anton Bruckner, Gustav Mahler, Claude Debussy (la inceputul activitatii sale), Arnold Schonberg, Richard Strauss s-au dezvoltat sub influenta muzicii lui Richard Wagner.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.