Francesco Borromini (nascut Francesco Castelli; 25 septembrie 1599, Bissone, Ducatul Lombardiei - 2 august 1667, Roma) este un arhitect italian, reprezentant al barocului tarziu. Desi a lucrat impreuna cu Gian Lorenzo Bernini la proiectarea faimosului baldachin din Bazilica Sfantul Petru, cei doi au devenit rivali inversunati. Primul angajament independent al lui Borromini a fost biserica romana si manastirea San Carlo alle Quattro Fontane (1638-1641), al carei dom pare ca pluteste datorita punctelor de arcuire si surselor de lumina care sunt pozitionate dedesubtul sau.
Lucrarile sale, alcatuite din forme convexe si concave, au spatii de forme poligonale si ovale neregulate, asa cum se poate observa in cazul bisericii Sant'Ivo della Sapienza (1642-1660). In ultimii ani de viata, si-a pierdut averea, iar in 1667 s-a sinucis. Influenta stilului sau a fost resimtita in Italia de Nord si in Europa Centrala, pe tot parcursul secolului urmator.