Din aceeasi categorie
|
Pistole in SUA: Joaca de copii? 139 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Turnul din Pisa: Un mister vechi de 500 de ani 379 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Turnul Babel 99 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea lui George Muller, ocrotitorul orfanilor 1.072 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biografia lui Wilhelm Reich 245 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
. Hansel si Gretel - Copiii pierduti 699 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Qutb Minar-Qutb Minar 932 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cinci lucruri de facut la Sighisoara 487 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Talharul strazilor crude: Povestea lui George Muller 115 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Odiseea deportarii episodul 2 1.027 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Turnul care inghite copii
| Adaugat de Cozana | 20.12.2018 |  Adauga
la favorite |
463 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLa mai putin de o luna de la preluarea tronului Angliei, Eduard al V-lea, in varsta de 12 ani, a fost sechestrat in Turnul Londrei, unde avea sa fie urmat mai tarziu de fratele sau mai mic. De atunci nu au mai fost vazuti niciodata, iar misterul disparitiei lor ramane inca neelucidat.
La 9 aprilie 1483, cu putin inainte de a implini varsta de 41 de ani, regele Eduard al IV-lea al Angliei s-a stins din viata pe neasteptate. Fiul sau mai mare si in acelasi timp mostenitorul sau avea numai 12 ani, asa ca in testamentul lasat Eduard l-a desemnat pe fratele sau mai tanar, Richard, duce de Gloucester, regent al regatului.
Timp de aproape 30 de ani, insulele britanice fusesera sfasiate de un lung razboi civil purtat intre Casa de York, ce avea printre insemne un trandafir alb, si Casa de Lancaster, simbolizata printr-un trandafir rosu.
Desi, ca sustinator al Casei de York, Eduard al IV-lea ii declarase pe cei trei regi precedenti din Casa Lancaster uzurpatori, el nu a reusit sa asigure linistea domniei si era, cu siguranta, constient de pericolele pe care tanarul sau mostenitor Eduard, print de Wales, le-ar fi avut de infruntat.
Turnul Londrei
Cei doi frati au intrat in Turnul Londrei si n-au mai iesit niciodata
Richard, care se dovedise un soldat loial si descurcaret in slujba fratelui sau, Eduard al IV-lea, ii jurase credinta printului de Wales. Acum insa a actionat rapid pentru a lua in stapanire un regat ramas in vid de putere. La 29 aprilie, Richard a interceptat escorta care il conducea pe tanarul Eduard la Londra, l-a arestat pe unchiul din partea mamei al baiatului, care il avea in grija, iar apoi si-a insotit nepotul pana in capitala.
In timp ce tanarul monarh era instalat in apartamentele regale din Turnul Londrei, incoronarea stabilita initial pentru data de 4 mai a fost amanata pana pe 22 iunie.
Doi frati sechestrati
Banuind motivele ascunse ale cumnatului sau, vaduva lui Eduard al IV-lea, Elizabeth Woodville, a cautat refugiu in Westminster Abbey impreuna cu fiul ei mai mic si fiicele sale.
Pe la mijlocul lui iunie, regentul a reusit sa o convinga pe Elizabeth sa-i incredinteze pe fiul ei in varsta de 9 ani, Richard, duce de York, trimitand vorba ca tanarul rege se simtea singur in Turn si avea nevoie de un tovaras de joaca.
Apoi, in ziua de duminica destinata incoronarii, lui Eduard al V-lea i s-au confiscat drepturile de succesiune la tron. Un doctor in teologie de la Cambridge, Ralph Shaa, a tinut o predica in fata catedralei St. Paul din Londra, care punea sub semnul intrebarii legitimitatea succesiunii.
Doctorul Shaa pretindea ca Eduard al IV-lea fusese deja logodit la data casatoriei sale cu Elizabeth Woodville si, prin urmare, uniunea lui cu aceasta nu era valabila conform legii in vigoare, iar copiii lor – inclusiv regele-copil — erau nelegitimi.
Doua zile mai tarziu, unul dintre cei mai ferventi suporteri ai regentului a repetat aceasta acuzatie in fata unui grup format din cetateni de vaza ai orasului, adaugand urmatoarea lamentatie: „Vai de tara ce are un copil drept rege.“ Dupa un scurt spectacol de impotrivire, la 26 iunie ducele de Gloucester a acceptat coroana, fiind proclamat rege sub numele de Richard al III-lea. Domnia regelui-copil durase mai putin de trei luni.
Asasinati in Turn?
In cursul lunii iulie, neincoronatul print Eduard al V-lea, poreclit acum cu dispret „Eduard bastardul“, si fratele sau erau uneori zariti jucandu-se in curtile Turnului.
Dar nu dupa multa vreme, conform unui martor contemporan, cei doi baieti au fost mutati in incaperile tainuite ale castelului si puteau fi vazuti din ce in ce mai rar in spatele ferestrelor zabrelite, „pana cand, in cele din urma, au incetat sa mai apara cu desavarsire“.
Printi in turn
Printi in turn – pictura de Pedro Americo
Prin toamna lui 1483 se zvonea peste tot ca printii fusesera asasinati in Turn — dar de catre cine? Intre timp, Elizabeth Woodville pusese bazele unei aliante cu dusmanii lui Richard, oferind-o in casatorie pe fiica sa cea mare pretendentului acesteia din Casa Lancaster, Henric Tudor.
In august 1485, Richard al III-lea l-a infruntat pe Henric Tudor in batalia de la Bosworth Field. Intr-un moment critic al luptei, unul dintre suporterii regelui a trecut de partea lui Henric, iar Richard a fost ucis.
Dezertorul a luat coroana de pe capul regelui cazut si a asezat-o pe capul lui Henric al VII-lea. Razboiul celor Doua Roze luase sfarsit, iar Anglia urma sa cunoasca o perioada de nemaiintalnita prosperitate sub domnia casei Tudor.
Asa cum Richard al III-lea fusese urmarit de zvonurile ca i-ar fi asasinat pe printi, tot asa si Henric al VII-lea era nelinistit de povestile ca acestia ar fi inca in viata si ar putea deveni potentiali rivali la tron. In cele din urma, a reusit sa impuna varianta conform careia, din ordinul lui Richard, cei doi baieti ar fi fost sufocati cu saltele de puf si ingropati sub pietre la piciorul unei scari din Turn.
Gasiti dupa 200 de ani
Tapul ispasitor a fost un anume Sir James Tyrell, judecat si executat in mai 1502 pentru „tradare din motive neprecizate“. De abia mai tarziu s-a facut publica stirea ca Tyrell marturisise asasinarea printilor inainte de a fi decapitat.
Povestea a fost acceptata si a intrat in cartile de istorie impreuna cu biografia lui Richard al III-lea publicata de Sir Thomas More in 1534 si preluata ulterior de Shakespeare ca sursa de inspiratie pentru drama Richard al III-lea.
In 1674, la aproape 200 de ani de la presupusa crima, o lada de lemn continand scheletele a doi copii a fost gasita in timpul reconstructiei Turnului Londrei. Oasele, recunoscute ca ramasitele printilor ucisi, au fost depuse in Westminster Abbey.
In 1933 ele au fost trimise spre a fi examinate de experti. Verdictul: scheletele apartineau unor baieti de varsta lui Eduard al V-lea si a fratelui sau in momentul disparitiei acestora. Cauza mortii nu a putut fi determinata, dar maxilarul baiatului mai mare arata ca suferise o leziune majoraq
La 9 aprilie 1483, cu putin inainte de a implini varsta de 41 de ani, regele Eduard al IV-lea al Angliei s-a stins din viata pe neasteptate. Fiul sau mai mare si in acelasi timp mostenitorul sau avea numai 12 ani, asa ca in testamentul lasat Eduard l-a desemnat pe fratele sau mai tanar, Richard, duce de Gloucester, regent al regatului.
Timp de aproape 30 de ani, insulele britanice fusesera sfasiate de un lung razboi civil purtat intre Casa de York, ce avea printre insemne un trandafir alb, si Casa de Lancaster, simbolizata printr-un trandafir rosu.
Desi, ca sustinator al Casei de York, Eduard al IV-lea ii declarase pe cei trei regi precedenti din Casa Lancaster uzurpatori, el nu a reusit sa asigure linistea domniei si era, cu siguranta, constient de pericolele pe care tanarul sau mostenitor Eduard, print de Wales, le-ar fi avut de infruntat.
Turnul Londrei
Cei doi frati au intrat in Turnul Londrei si n-au mai iesit niciodata
Richard, care se dovedise un soldat loial si descurcaret in slujba fratelui sau, Eduard al IV-lea, ii jurase credinta printului de Wales. Acum insa a actionat rapid pentru a lua in stapanire un regat ramas in vid de putere. La 29 aprilie, Richard a interceptat escorta care il conducea pe tanarul Eduard la Londra, l-a arestat pe unchiul din partea mamei al baiatului, care il avea in grija, iar apoi si-a insotit nepotul pana in capitala.
In timp ce tanarul monarh era instalat in apartamentele regale din Turnul Londrei, incoronarea stabilita initial pentru data de 4 mai a fost amanata pana pe 22 iunie.
Doi frati sechestrati
Banuind motivele ascunse ale cumnatului sau, vaduva lui Eduard al IV-lea, Elizabeth Woodville, a cautat refugiu in Westminster Abbey impreuna cu fiul ei mai mic si fiicele sale.
Pe la mijlocul lui iunie, regentul a reusit sa o convinga pe Elizabeth sa-i incredinteze pe fiul ei in varsta de 9 ani, Richard, duce de York, trimitand vorba ca tanarul rege se simtea singur in Turn si avea nevoie de un tovaras de joaca.
Apoi, in ziua de duminica destinata incoronarii, lui Eduard al V-lea i s-au confiscat drepturile de succesiune la tron. Un doctor in teologie de la Cambridge, Ralph Shaa, a tinut o predica in fata catedralei St. Paul din Londra, care punea sub semnul intrebarii legitimitatea succesiunii.
Doctorul Shaa pretindea ca Eduard al IV-lea fusese deja logodit la data casatoriei sale cu Elizabeth Woodville si, prin urmare, uniunea lui cu aceasta nu era valabila conform legii in vigoare, iar copiii lor – inclusiv regele-copil — erau nelegitimi.
Doua zile mai tarziu, unul dintre cei mai ferventi suporteri ai regentului a repetat aceasta acuzatie in fata unui grup format din cetateni de vaza ai orasului, adaugand urmatoarea lamentatie: „Vai de tara ce are un copil drept rege.“ Dupa un scurt spectacol de impotrivire, la 26 iunie ducele de Gloucester a acceptat coroana, fiind proclamat rege sub numele de Richard al III-lea. Domnia regelui-copil durase mai putin de trei luni.
Asasinati in Turn?
In cursul lunii iulie, neincoronatul print Eduard al V-lea, poreclit acum cu dispret „Eduard bastardul“, si fratele sau erau uneori zariti jucandu-se in curtile Turnului.
Dar nu dupa multa vreme, conform unui martor contemporan, cei doi baieti au fost mutati in incaperile tainuite ale castelului si puteau fi vazuti din ce in ce mai rar in spatele ferestrelor zabrelite, „pana cand, in cele din urma, au incetat sa mai apara cu desavarsire“.
Printi in turn
Printi in turn – pictura de Pedro Americo
Prin toamna lui 1483 se zvonea peste tot ca printii fusesera asasinati in Turn — dar de catre cine? Intre timp, Elizabeth Woodville pusese bazele unei aliante cu dusmanii lui Richard, oferind-o in casatorie pe fiica sa cea mare pretendentului acesteia din Casa Lancaster, Henric Tudor.
In august 1485, Richard al III-lea l-a infruntat pe Henric Tudor in batalia de la Bosworth Field. Intr-un moment critic al luptei, unul dintre suporterii regelui a trecut de partea lui Henric, iar Richard a fost ucis.
Dezertorul a luat coroana de pe capul regelui cazut si a asezat-o pe capul lui Henric al VII-lea. Razboiul celor Doua Roze luase sfarsit, iar Anglia urma sa cunoasca o perioada de nemaiintalnita prosperitate sub domnia casei Tudor.
Asa cum Richard al III-lea fusese urmarit de zvonurile ca i-ar fi asasinat pe printi, tot asa si Henric al VII-lea era nelinistit de povestile ca acestia ar fi inca in viata si ar putea deveni potentiali rivali la tron. In cele din urma, a reusit sa impuna varianta conform careia, din ordinul lui Richard, cei doi baieti ar fi fost sufocati cu saltele de puf si ingropati sub pietre la piciorul unei scari din Turn.
Gasiti dupa 200 de ani
Tapul ispasitor a fost un anume Sir James Tyrell, judecat si executat in mai 1502 pentru „tradare din motive neprecizate“. De abia mai tarziu s-a facut publica stirea ca Tyrell marturisise asasinarea printilor inainte de a fi decapitat.
Povestea a fost acceptata si a intrat in cartile de istorie impreuna cu biografia lui Richard al III-lea publicata de Sir Thomas More in 1534 si preluata ulterior de Shakespeare ca sursa de inspiratie pentru drama Richard al III-lea.
In 1674, la aproape 200 de ani de la presupusa crima, o lada de lemn continand scheletele a doi copii a fost gasita in timpul reconstructiei Turnului Londrei. Oasele, recunoscute ca ramasitele printilor ucisi, au fost depuse in Westminster Abbey.
In 1933 ele au fost trimise spre a fi examinate de experti. Verdictul: scheletele apartineau unor baieti de varsta lui Eduard al V-lea si a fratelui sau in momentul disparitiei acestora. Cauza mortii nu a putut fi determinata, dar maxilarul baiatului mai mare arata ca suferise o leziune majoraq
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.