Abraham Lincoln

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

15.02.2013

Adauga la favorite

880 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Cel mai cunoscut presedinte al Statelor Unite din secolul al XIX-lea s-a nascut la 12 februarie 1809 langa Hodgenville, statul Kentucky, intr-o familie de fermieri de con-ditie medie. Copilaria si adolescenta le-a petrecut muncind din greu alaturi de tatal sau, pe pamanturile pe care familia sa, asemenea multor familii americane de la vremea respectiva, se perinda. De aceea, educatia primita in aceasta perioada a fost cu totul sporadica. Si-a completat invatatura prin studiu individual intens, ramanand de fapt, toata viata, un autodidact impresionandu-si cunoscutii prin dorinta avida de cunoastere. Primii ani ai tineretii i-a petrecut in Illinois, ca taietor de lemne, apoi vanzator la New Salem, diriginte de posta si chiar ca hotarnic. Incepand din 1832 a fost atras de viata politica, devenind membru al Partidului Whig care grupa mai ales membri ai burgheziei industriale si financiare din S.U.A. Aceasta este perioada in care se acutizeaza in S.U.A. problema sclaviei, afirmandu-se, mai ales in statele din nord, miscarea abolitionista, care milita pentru desfiintarea sclaviei. Cea mai mare parte a membrilor Partidului Whig sustineau aceasta miscare. In 1833, a candidat cu succes pentru Adunarea generala a statului Illinois. In acelasi timp studia cu intensitate pentru a deveni avocat. In 1836 a trecut examenul de avocat, iar in 1837 a primit din partea Curtii Supreme din Illinois dreptul de a practica avocatura. In acelasi an s-a stabilit la Springfield, capitala statului Illinois, ca asociat la firma de avocatura a lui John T. Stuart. Va infiinta apoi un birou de avocatura propriu, alaturi de Stephen T. Logan, in 1841. S-a casatorit in 1842 cu Mary Todd. Familia Lincoln va avea patru baieti, dar, din nefericire, doar primul nascut, Robert Todd Lincoln va supravietui. Acesta ajunge, dupa moartea tatalui sau, ministru de razboi si ambasador al S.U.A. in Anglia. Cariera sa politica a capatat o noua anvergura in mai 1846 cand a fost propus candidat pentru Congresul S.U.A. din partea grupului din Illinois al Partidului Whig, fiind ales in cea de-a 37-a legislatura a Congresului. S-a remarcat prin atitudinea sa pacifista si abolitionista, devenind popular mai ales in randul populatiei sarace din statele din nord. In 1849 s-a retras temporar din viata politica, revenind la conducerea biroului sau de avocatura din Springfield. Dupa cinci ani, a revenit pe scena politica in conditiile declansarii unor aprinse dezbateri in opinia publica americana pe tema legii Kansas-Nebraska, lege care permitea extinderea sclaviei in teritoriile situate la nord de paralela de 36 grade si 30 de min., unde acest sistem de munca era interzis din 1820. Practic, problema sclaviei era lasata la latitudinea colonistilor care urmau sa populeze noile regiuni Kansas si Nebraska, acesta fiind considerat un precedent periculos pentru restul statelor care se declarau libere (nesclavagiste). In Cuvantarea de la Peonia, devenita celebra (4 oct. 1854), L. si-a afirmat pozitia in problema sclaviei: Eu urasc sclavia pentru ca sclavia este in sine o monstruoasa nedreptate. O urasc pentru ca priveaza republicanismul nostru de indreptatita sa influenta in lume [...], sileste pe prietenii convinsi ai libertatii sa se indoiasca de sinceritatea noastra. Si mai ales pentru ca sclavia sileste pe atatia oameni cu adevarat buni dintre noi sa se afle in razboi deschis cu insasi principiile fundamentale ale libertatii cetatenesti. In 1856, L. a aderat la Partidul Republican (infiintat in 1854). Dupa doi ani, in 1858, candida pentru Senatul S.U.A. din partea acestui partid. Totodata, si-a continuat activitatea politica in sprijinul miscarii abolitioniste, sustinuta de Partidul Republican. Devenind din ce in ce mai apreciat pentru convingerile sale politice, dar si pentru integritatea si corectitudinea vietii sale personale, L. a fost numit, la 18 mai 1860, candidat la presedintia S.U.A. din partea Partidului Republican, fiind ales presedinte al Statelor Unite in noiembrie 1860. In aceeasi perioada, conflictul dintre adeptii abolirii sclaviei si cei ai mentinerii acesteia progreseaza rapid, ceea ce determina in cele din urma secesiunea statelor adepte ale sistemului sclaviei de statele americane din nord. Debutul acestui proces avea loc in decembrie 1860 cand Carolina de Sud s-a desprins de restul Statelor Unite, urmata in ianuarie-februarie 1861 de Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas. Statele desprinse s-au reunit in Confederatia statelor sudiste, cu guvern si presedinte propriu (Jefferson Davis). Se vor alatura Confederatiei sudiste, in lunile urmatoare, si statele Virginia, Arkansas, Carolina de Nord, Tennessee (cu exceptia partii sale estice). Razboiul de secesiune a izbucnit prin atacarea fortului Sumner de catre armata sudista. Proclamand statele din sud in stare de rebeliune, L. a convocat, pentru inceput, o armata de 75 000 de voluntari (15 aprilie 1861). Prima etapa a razboiului s-a desfasurat in favoarea statelor din sud, a caror armata a ajuns in situatia de a ameninta efectiv capitala S.U.A., Washington. Armata statelor din nord a beneficiat insa de imensele rezerve economice si financiare ale zonei urbanizate si industrializate ale S.U.A., dar si de comanda extrem de eficienta a generalilor William Sherman si Ulysses Grant. Din 1862 initiativa desfasurarii razboiului a revenit armatei nordiste, al carei comandant suprem era, potrivit Constitutiei S.U.A., presedintele L. In acelasi an, a semnat Homestead-bill, legea prin care oricare cetatean al S.U.A. care nu luptase impotriva statelor din Nord putea obtine un lot (homestead) de pamant de 65 ha, platind o taxa de 10 dolari, care-i revenea ca proprietate cu conditia de a fi cultivata in urmatorii cinci ani. Legea favoriza in mod evident pe cei saraci, fara pamant, care formau majoritatea armatei nordiste, oferindu-le o puternica motivatie in lupta impotriva statelor secesioniste. La 1 ianuarie 1863, L. a semnat Proclamatia guvernului S.U.A. privind desfiintarea sclaviei. Aceasta va fi consfintita la 31 ianuarie 1865 printr-un amendament adus Constitutiei S.U.A. de catre Camera Reprezentantilor din Congresul american. In 1863, victoriile nordiste de la Gettysburg si Vicksburg au consacrat, practic, infrangerea statelor secesioniste din sud. Luptele totusi au continuat pana la 9 aprilie 1865, cand comandantul armatei sudiste, generalul R.E. Lee, a capitulat la Appomattox. La 8 noiembrie 1864, L. a fost ales presedinte al S.U.A. pentru al doilea mandat, perioada ce ar fi urmat sa o dedice reconstructiei Uniunii dupa razboiul civil dintre Nord si Sud. La putin timp de la capitularea de la Appomattox, la 14 aprilie 1865, Lincoln este impuscat, in timpul unui spectacol, la Fords Theatre din Washington, de catre John Wilkes Booth, actor ratat, membru al unei conspiratii sudiste.

Abraham Lincoln

Semnaleaza o problema