Din aceeasi categorie
|
Originea sapunului 499 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria sapunului 692 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Malawi 900 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Israelului. Cum a schimbat lumea 553 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Condoleezza Rice 899 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Descoperirea egipteana interzisa a unei tehnologii 135 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bani & aventura in Evul Mediu 262 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Misterul guansilor si piramidele din Tenerife 1.076 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Brainiac - Microwaves - Newton's Cradle 848 vizite - 0 comentarii adaugat de odette |
||||||||||||||||||
|
Jane Addams 824 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Sapunul
| Adaugat de Cozana | 19.06.2012 |  Adauga
la favorite |
1.055 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSapunul, avand rol de agent de curatare corporala, a fost inventat de catre fenicieni in anul 600 i.Hr.; era obtinut prin amestecarea grasimii de capra cu cenusa de lemn. Fenicienii, negustori mediteraneeni inveterati, au adus sapunul grecilor si romanilor si, potrivit scriitorului latin Pliniu cel Batran, l-au vandut galilor pe post de leac, posibil cu rol de laxativ.
Cuvantul provine de la planta de sapunarita (Saponaria officinalis), a carei seva constituia un agent primitiv de curatare si a carei cenusa era amestecata cu grasime animala pentru fabricarea sapunului.
In prezent, sapunul nu mai este considerat un medicament, insa asa era privit de Galenus, medicul grec din secolul al II-lea. Acesta il folosea pentru igienizarea ranilor in principal, si a corpului in general, recomandandu-l calduros tuturor grecilor.
Romanii, proprietari ai unor bai superbe, au primit entuziasmati noul produs. Sapunul nu a fost bine primit in toate tarile. Normal. Nici acum nu este foarte agreat in toate mediile.
In perioada evului mediu, multi se temeau ca imbaierea corpului prea des – mai mult decat o data pe luna sau, in unele religii, mai mult decat o data pe an – ar fi periculoasa pentru sanatate, daca nu chiar fatala!
Chiar si dupa ce, in secolul al XI-lea, producerea sapunului devenise o afacere infloritoare in Marsilia, Genova si Venetia, iar in secolul al XII-lea in Anglia, locuitorii Europei Centrale se opuneau cu inversunare folosirii acestui produs. Aceasta teama nu a disparut pe deplin nici acum.
Cand ducesei de Julich din Germania i s-a oferit in dar o cutie cu sapun in anul 1549, aceasta s-a simtit profund jignita si, intr-un acces de furie, l-a dat afara pe cel care-i adusese cadoul. Chiar si in anul 1672, cand un nobil german ce vizita Italia i-a trimis un colet de sapun venetian doamnei Von Schleinitz, s-a vazut nevoit sa includa si instructiuni de folosire a produsului misterios, subliniind ca este vandut ca o noutate.
In secolul al XIX-lea, lucrurile se mai schimbasera. In Franta si Anglia taxele pentru sapun din perioada imediat urmatoare razboaielor napoleoniene erau atat de ridicate, incat populatia se vedea nevoita sa-si produca propriul sapun.
Baronul Justus von Liebig, un chimist german, a mers pana acolo incat a afirmat ca averea unui popor si gradul sau de civilizatie pot fi judecate in functie de cantitatea de sapun consumata!
Cuvantul provine de la planta de sapunarita (Saponaria officinalis), a carei seva constituia un agent primitiv de curatare si a carei cenusa era amestecata cu grasime animala pentru fabricarea sapunului.
In prezent, sapunul nu mai este considerat un medicament, insa asa era privit de Galenus, medicul grec din secolul al II-lea. Acesta il folosea pentru igienizarea ranilor in principal, si a corpului in general, recomandandu-l calduros tuturor grecilor.
Romanii, proprietari ai unor bai superbe, au primit entuziasmati noul produs. Sapunul nu a fost bine primit in toate tarile. Normal. Nici acum nu este foarte agreat in toate mediile.
In perioada evului mediu, multi se temeau ca imbaierea corpului prea des – mai mult decat o data pe luna sau, in unele religii, mai mult decat o data pe an – ar fi periculoasa pentru sanatate, daca nu chiar fatala!
Chiar si dupa ce, in secolul al XI-lea, producerea sapunului devenise o afacere infloritoare in Marsilia, Genova si Venetia, iar in secolul al XII-lea in Anglia, locuitorii Europei Centrale se opuneau cu inversunare folosirii acestui produs. Aceasta teama nu a disparut pe deplin nici acum.
Cand ducesei de Julich din Germania i s-a oferit in dar o cutie cu sapun in anul 1549, aceasta s-a simtit profund jignita si, intr-un acces de furie, l-a dat afara pe cel care-i adusese cadoul. Chiar si in anul 1672, cand un nobil german ce vizita Italia i-a trimis un colet de sapun venetian doamnei Von Schleinitz, s-a vazut nevoit sa includa si instructiuni de folosire a produsului misterios, subliniind ca este vandut ca o noutate.
In secolul al XIX-lea, lucrurile se mai schimbasera. In Franta si Anglia taxele pentru sapun din perioada imediat urmatoare razboaielor napoleoniene erau atat de ridicate, incat populatia se vedea nevoita sa-si produca propriul sapun.
Baronul Justus von Liebig, un chimist german, a mers pana acolo incat a afirmat ca averea unui popor si gradul sau de civilizatie pot fi judecate in functie de cantitatea de sapun consumata!
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.