Din aceeasi categorie
|
Basarabia -prabusirea unei lumi 624 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, episodul 1 573 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile si dezbinarile neamului nostru 549 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, episodul 6 - Marea Unire 516 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Invazia RUSA in Tarile Romane din 1853 240 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile romanilor, ep 2 - Unirea Principatelor Romane 681 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile romanilor, episodul 6 - Marea Unire 533 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile Romanilor, ep2 - Unirea Principatelor Romane 543 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, ep 5 - Unirea Bucovinei cu Romania 454 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile Romanilor, episodul 1 - Mihai Viteazul 776 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Unirile Romanilor, ep 4 - Unirea Basarabiei cu Romania
| Adaugat de Cozana | 24.01.2020 |  Adauga
la favorite |
390 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteUnirea Basarabiei cu Romania a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) si a fost in fapt reunificarea vechii provincii romanesti Basarabia, rupta de Moldova si alipita de Rusia in 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Romania pentru a forma Romania Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci cand Rusia a anexat din nou Basarabia, in baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
In ianuarie 1918, atat Romania cat si Republica Democrata Moldoveneasca se gaseau intr-o situatie extrem de delicata. Guvernul roman era presat de Puterile Centrale sa negocieze o pace umilitoare, in timp ce Basarabia trebuia sa faca fata unei Ucraine expansioniste. Guvernul Averescu trebuia sa faca fata pretentiilor Puterilor Centrale care cereau cedarea Dobrogei, modificarea granitei pe Carpati, schimbarea dinastiei, demobilizarea armatei, mari concesii economice, etc. Pe cale diplomatica se reusise mentinerea statului roman.
La 25 februarie/5 martie s-a semnat Protocolul de la Buftea, care prelungea cu 14 zile armistitiul cu Puterile Centrale, odata cu acordul de satisfacere in masa (in semn de protest) a tuturor pretentiilor Puterilor Centrale. La Buftea, Ucraina trimitea o nota prin care sustinea ca „Basarabia din punct de vedere etnografic, economic si politic, formeaza o unitate indivizibila cu teritoriul Ucrainei".[7] Era asadar evident ca Republica Democratica Moldoveneasca nu putea ramane independenta, insa momentul pentru unire nu era oportun. Unirea trebuia amanata pentru a nu periclita soarta Dobrogei, la randul ei revendicata de Bulgaria si ceruta in schimbul Basarabiei. Generalul Averescu avea sa replice delegatiei austro-ungare: „Voiti sa ne luati ceea ce este al nostru, adica Dobrogea si sa ne dati in schimb ceea ce nu este al vostru: Basarabia".[8]
In cursul lunii martie devenea tot mai evident ca unirea Basarabiei cu Romania era singura solutie pentru tanara republica moldoveneasca[9], soarta ei ca stat independent fiind periclitata de intentiile de anexare a Ucrainei. Rada ucraineana, care semnase pacea cu Puterile Centrale, facea presiuni mai ales pentru anexarea unor parti ale Basarabiei, precum Tinutul Hotinului si Cetatea Alba.
Curentul care cerea unirea devenise de nestavilit.[10] Contactele basarabenilor cu factorii politici si cu presa de la Iasi erau tot mai intense, ziare precum „Cuvant Moldovenesc", „Ardealul", „Romania Mare", „Sfatul Tarii", nu conteneau sa scrie pe seama unirii, sporind sentimentul de proprie constiinta nationala. Elitele culturale de pe ambele maluri ale Prutului se intalneau la 1 martie la Iasi, unde aveau sa cada de acord asupra necesitatii istorice a acestui mare pas. Zemsteva din Balti anticipa timpii si declara oficial ca cere unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei, chemand si administratiile locale sa urmeze exemplul.
Solutia impasului urma sa vina de data aceasta de jos.[11] In acest context, la Iasi au inceput discutiile legate de modalitatea de realizare a Unirii si s-a decis solutia deliberarii in Sfatul Tarii. In cadrul sedintei guvernului de la Iasi din 23 martie, la care au participat si Inculet, Ciugureanu si Constantin Stere, s-a decis trimiterea unei delegatii Chisinau, care sa supuna chestiunea unirii in Sfatul Tarii. Constatin Stere a sosit la Chisinau in 24 martie, iar in 26 martie a ajuns si primul-ministru Alexandru Marghiloman.
In dupa-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis sedinta Sfatului Tarii pentru adoptarea unirii. Au luat cuvantul presedintele Ion Inculet si prim-minstrul roman Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului roman. Dupa aceasta, reprezentantii romani s-au retras pentru a permite desfasurarea nestingherita a lucrarilor. La propunerea Blocului Moldovenesc, Constantin Stere a fost cooptat in Sfat. Acesta spunea: „Astazi noi trebuie sa hotaram ceea ce va avea o importanta hotaratoare asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor nostri o raspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme". Dupa exprimarea parerilor din partea grupurilor politice si a minoritarilor, care, cu exceptia polonezilor, au declarat ca se vor abtine, s-a trecut la vot. Unirea a fost aprobata cu 86 de voturi pentru, 3 contra si 36 abtineri.
„In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania.
Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!
Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii I. Buzdugan"
({{{2}}})
In mijlocul aclamatiilor salii, decizia a fost adusa la cunostiinta primului ministru Marghiloman, care, in numele poporului roman, a guvernului Romaniei si al Regelui, a luat act de Declaratie si a primit Unirea. Era, dupa cum avea sa spuna Regele Ferdinand, „infaptuirea unui vis care demult zacea in inimile tuturor romanilor de dincolo si de dincoace de apele Prutului". Unirea a fost primita cu entuziasm si satisfactie de romanii de pretutindeni si a stimulat lupta de eliberare a romanilor aflati sub stapanire straina.
In ianuarie 1918, atat Romania cat si Republica Democrata Moldoveneasca se gaseau intr-o situatie extrem de delicata. Guvernul roman era presat de Puterile Centrale sa negocieze o pace umilitoare, in timp ce Basarabia trebuia sa faca fata unei Ucraine expansioniste. Guvernul Averescu trebuia sa faca fata pretentiilor Puterilor Centrale care cereau cedarea Dobrogei, modificarea granitei pe Carpati, schimbarea dinastiei, demobilizarea armatei, mari concesii economice, etc. Pe cale diplomatica se reusise mentinerea statului roman.
La 25 februarie/5 martie s-a semnat Protocolul de la Buftea, care prelungea cu 14 zile armistitiul cu Puterile Centrale, odata cu acordul de satisfacere in masa (in semn de protest) a tuturor pretentiilor Puterilor Centrale. La Buftea, Ucraina trimitea o nota prin care sustinea ca „Basarabia din punct de vedere etnografic, economic si politic, formeaza o unitate indivizibila cu teritoriul Ucrainei".[7] Era asadar evident ca Republica Democratica Moldoveneasca nu putea ramane independenta, insa momentul pentru unire nu era oportun. Unirea trebuia amanata pentru a nu periclita soarta Dobrogei, la randul ei revendicata de Bulgaria si ceruta in schimbul Basarabiei. Generalul Averescu avea sa replice delegatiei austro-ungare: „Voiti sa ne luati ceea ce este al nostru, adica Dobrogea si sa ne dati in schimb ceea ce nu este al vostru: Basarabia".[8]
In cursul lunii martie devenea tot mai evident ca unirea Basarabiei cu Romania era singura solutie pentru tanara republica moldoveneasca[9], soarta ei ca stat independent fiind periclitata de intentiile de anexare a Ucrainei. Rada ucraineana, care semnase pacea cu Puterile Centrale, facea presiuni mai ales pentru anexarea unor parti ale Basarabiei, precum Tinutul Hotinului si Cetatea Alba.
Curentul care cerea unirea devenise de nestavilit.[10] Contactele basarabenilor cu factorii politici si cu presa de la Iasi erau tot mai intense, ziare precum „Cuvant Moldovenesc", „Ardealul", „Romania Mare", „Sfatul Tarii", nu conteneau sa scrie pe seama unirii, sporind sentimentul de proprie constiinta nationala. Elitele culturale de pe ambele maluri ale Prutului se intalneau la 1 martie la Iasi, unde aveau sa cada de acord asupra necesitatii istorice a acestui mare pas. Zemsteva din Balti anticipa timpii si declara oficial ca cere unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei, chemand si administratiile locale sa urmeze exemplul.
Solutia impasului urma sa vina de data aceasta de jos.[11] In acest context, la Iasi au inceput discutiile legate de modalitatea de realizare a Unirii si s-a decis solutia deliberarii in Sfatul Tarii. In cadrul sedintei guvernului de la Iasi din 23 martie, la care au participat si Inculet, Ciugureanu si Constantin Stere, s-a decis trimiterea unei delegatii Chisinau, care sa supuna chestiunea unirii in Sfatul Tarii. Constatin Stere a sosit la Chisinau in 24 martie, iar in 26 martie a ajuns si primul-ministru Alexandru Marghiloman.
In dupa-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis sedinta Sfatului Tarii pentru adoptarea unirii. Au luat cuvantul presedintele Ion Inculet si prim-minstrul roman Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului roman. Dupa aceasta, reprezentantii romani s-au retras pentru a permite desfasurarea nestingherita a lucrarilor. La propunerea Blocului Moldovenesc, Constantin Stere a fost cooptat in Sfat. Acesta spunea: „Astazi noi trebuie sa hotaram ceea ce va avea o importanta hotaratoare asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor nostri o raspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme". Dupa exprimarea parerilor din partea grupurilor politice si a minoritarilor, care, cu exceptia polonezilor, au declarat ca se vor abtine, s-a trecut la vot. Unirea a fost aprobata cu 86 de voturi pentru, 3 contra si 36 abtineri.
„In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania.
Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!
Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii I. Buzdugan"
({{{2}}})
In mijlocul aclamatiilor salii, decizia a fost adusa la cunostiinta primului ministru Marghiloman, care, in numele poporului roman, a guvernului Romaniei si al Regelui, a luat act de Declaratie si a primit Unirea. Era, dupa cum avea sa spuna Regele Ferdinand, „infaptuirea unui vis care demult zacea in inimile tuturor romanilor de dincolo si de dincoace de apele Prutului". Unirea a fost primita cu entuziasm si satisfactie de romanii de pretutindeni si a stimulat lupta de eliberare a romanilor aflati sub stapanire straina.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.