La 1 noiembrie 1599, la trei zile dupa batalia de la Selimbar, Mihai Viteazul intra triumfal in Alba Iulia, oras pe care il va transforma, dupa cucerirea Moldovei, in prima capitala a celor trei tari.
La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atesta Unirea si se intituleaza „voievod si domn a toata Tara Romaneasca si al Ardealului si al Tarii Moldovei". De la 1600, „nici un roman n-a mai putut gandi unirea fara uriasa lui personalitate, fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii, fara chipul lui de curata si desavarsita poezie", scria metaforic Nicolae Iorga.
Raman insa unele intrebari cruciale legate de Unirea de la 1600. Doua dintre acestea au fost ridicate de istoricul Florin Constantiniu. A actionat Mihai viteazul potrivit unui plan chibzuit dinainte, avand drept obiectiv aducerea sub autoritatea sa a celor trei tari romane? Si, indiferent de existenta unui astfel de plan, poate fi considerata cea dintai unire a romanilor din anul 1600 o manifestare a constiinte
unitatii lor de neam?