Din aceeasi categorie
|
Unirile Romanilor, episodul 1 573 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile si dezbinarile neamului nostru 549 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, episodul 6 - Marea Unire 516 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile romanilor, ep 2 - Unirea Principatelor Romane 681 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile romanilor, episodul 6 - Marea Unire 533 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile Romanilor, ep2 - Unirea Principatelor Romane 542 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Unirile Romanilor, episodul 1 - Mihai Viteazul 776 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile Romanilor, ep3 - Unirea Dobrogei cu Romania 378 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Proiectul DACIA UNITA. 481 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata salbatica in muntii Bucovinei -vara-primavara 1.389 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Unirile Romanilor, ep 5 - Unirea Bucovinei cu Romania
| Adaugat de Cozana | 27.01.2020 |  Adauga
la favorite |
453 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn toamna anului 1918, situatia romanilor din Bucovina devenise critica, insa dupa proclamarea unirii, lucrurile s-au precipitat si mai mult. Adunarea nationala a ucrainienilor se intruneste la Cernauti si hotaraste sa incorporeze cea mai mare parte din Bucovinei la Ucraina. Concomitent, Rada de la Liov a declarat mobilizarea legiunii ucrainene, incercand sa ajunga la o impartire a Bucovinei cu Romania. Mai mult, administratia austriaca a predat puterea asupra Bucovinei reprezentantilor Radei si deputatului roman Aurel Onciul, favorabil mentinerii status-quo-ului, dar care nu avea niciun mandat din partea Consiliului National Roman sa negocieze in numele romanilor. Cu toate acestea, austriecii au considerat ca acesta este reprezentant al romanilor si au predat puterea ucrainenilor. Din acest moment, ucraineni au trecut nestingheriti la jefuirea fostelor administratii imperiale. Ei nu recunosteau dreptul istoric al romanilor din Bucovina si se luptau pentru o Ucraina Mare, care sa se intinda de la Carpati pana in Caucaz.[2]
Intrarea armatei romane in Bucovina
Nationalistii ucrainieni si revolutionarii bolsevici au creat o stare de haos si anarhie. Soldatii ucraineni intorsi de pe front terorizau populatia iar in mai multe centre din Bucovina se formasera grupuri militare ale legiunii ucrainene. In aceste conditii, Consiliul National a decis sa ceara intrarea armatei romane in Bucovina.
Guvernul roman a trimis divizia a 8-a sub comanda generalului Iacob Zadic. Aceasta a trecut in Bucovina si la 11 noiembrie 1918 a intrat in Cernauti, restabilind ordinea.
Congresul General al Bucovinei consfinteste Unirea
Palatul Mitropolitan din Cernauti; in sala sinodala a avut loc Congresul care a declarat unirea Bucovinei cu Romania
„Glasul Bucovinei" anunta rezolutia Congresului General prin care se decide unirea Bucovinei cu Romania
Proces verbal asupra Congresului General al Bucovinei
Pentru ca unirea proclamata de adunarea de la 27 octombrie sa fie facuta in completa legalitate, s-au strans legaturile cu guvernul roman aflat la Iasi si s-au pregatit toate etapele necesare unirii provinciei cu Regatul Roman. Riscul era ca unirea sa nu fie recunoscuta pe plan international, ceea ce s-a si intamplat intr-o prima faza. Astfel, a doua zi dupa intrarea armatei romane in Cernauti, Consiliul National a adoptat o constitutie provizorie, care reglementa principiile fundamentale ale provinciei.
In fine, mult-asteptatul Congres general al Bucovinei s-a desfasurat la 18/28 noiembrie 1918 la Cernauti, in Sala Sinodala a Palatului Mitropolitan. Mii de locuitori din toate colturile provinciei au venit la Chisinau sa participe la marele eveniment. Au participat reprezentanti ai nationalitatilor conlocuitoare (romani, polonezi, ruteni,
germani). In fruntea adunarii s-au aflat Iancu Flondor, Dionisie Bejan si Ion Nistor. La propunerea lui Flondor, congresul a votat cu majoritate zdrobitoare de voturi „Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei".
Era al doilea mare moment al Marii Uniri, dupa ce Basarabia se unise cu Tara Mama in aprilie. Dupa Cernauti, toate privirile romanimii se indreptau catre Alba Iulia, unde urma sa aiba loc ultimul act din procesul de desavarsire al Romaniei Mari.
Recunoasterea unirii
Dupa congres, o delegatie formata din mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Flondor, Ion Nistor, Dionisie Bejan si reprezentanti ai minoritatilor, a mers la Iasi, unde se aflau inca guvernul si curtea regala, si a remis regelui Ferdinand I actul unirii Bucovinei cu Romania. La 18 decembrie era promulgat decretul lege pentru consfintirea unirii Bucovinei. Acesta prevedea ca din partea Bucovinei sa intre in guvern 2 ministri de stat fara portofoliu, unul delegat cu administratia la Cernauti, celalalt la Bucuresti.
Recunoasterea internationala a fost un proces complicat mai ales de refuzul Ucrainei de a recunoaste unirea. Recunoasterea internationala a unirii avea sa vina un an mai tarziu, la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate si Austria.
Intrarea armatei romane in Bucovina
Nationalistii ucrainieni si revolutionarii bolsevici au creat o stare de haos si anarhie. Soldatii ucraineni intorsi de pe front terorizau populatia iar in mai multe centre din Bucovina se formasera grupuri militare ale legiunii ucrainene. In aceste conditii, Consiliul National a decis sa ceara intrarea armatei romane in Bucovina.
Guvernul roman a trimis divizia a 8-a sub comanda generalului Iacob Zadic. Aceasta a trecut in Bucovina si la 11 noiembrie 1918 a intrat in Cernauti, restabilind ordinea.
Congresul General al Bucovinei consfinteste Unirea
Palatul Mitropolitan din Cernauti; in sala sinodala a avut loc Congresul care a declarat unirea Bucovinei cu Romania
„Glasul Bucovinei" anunta rezolutia Congresului General prin care se decide unirea Bucovinei cu Romania
Proces verbal asupra Congresului General al Bucovinei
Pentru ca unirea proclamata de adunarea de la 27 octombrie sa fie facuta in completa legalitate, s-au strans legaturile cu guvernul roman aflat la Iasi si s-au pregatit toate etapele necesare unirii provinciei cu Regatul Roman. Riscul era ca unirea sa nu fie recunoscuta pe plan international, ceea ce s-a si intamplat intr-o prima faza. Astfel, a doua zi dupa intrarea armatei romane in Cernauti, Consiliul National a adoptat o constitutie provizorie, care reglementa principiile fundamentale ale provinciei.
In fine, mult-asteptatul Congres general al Bucovinei s-a desfasurat la 18/28 noiembrie 1918 la Cernauti, in Sala Sinodala a Palatului Mitropolitan. Mii de locuitori din toate colturile provinciei au venit la Chisinau sa participe la marele eveniment. Au participat reprezentanti ai nationalitatilor conlocuitoare (romani, polonezi, ruteni,
germani). In fruntea adunarii s-au aflat Iancu Flondor, Dionisie Bejan si Ion Nistor. La propunerea lui Flondor, congresul a votat cu majoritate zdrobitoare de voturi „Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei".
Era al doilea mare moment al Marii Uniri, dupa ce Basarabia se unise cu Tara Mama in aprilie. Dupa Cernauti, toate privirile romanimii se indreptau catre Alba Iulia, unde urma sa aiba loc ultimul act din procesul de desavarsire al Romaniei Mari.
Recunoasterea unirii
Dupa congres, o delegatie formata din mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Flondor, Ion Nistor, Dionisie Bejan si reprezentanti ai minoritatilor, a mers la Iasi, unde se aflau inca guvernul si curtea regala, si a remis regelui Ferdinand I actul unirii Bucovinei cu Romania. La 18 decembrie era promulgat decretul lege pentru consfintirea unirii Bucovinei. Acesta prevedea ca din partea Bucovinei sa intre in guvern 2 ministri de stat fara portofoliu, unul delegat cu administratia la Cernauti, celalalt la Bucuresti.
Recunoasterea internationala a fost un proces complicat mai ales de refuzul Ucrainei de a recunoaste unirea. Recunoasterea internationala a unirii avea sa vina un an mai tarziu, la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate si Austria.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.