Din aceeasi categorie
|
Romani care au schimbat lumea: Ana Aslan 899 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romani care au schimbat lumea: Emil Racovita 721 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1969, Anul care a schimbat lumea pentru totdeauna 1.555 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Inventii care au schimbat lumea in anii ‘80 1.351 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ascensiunea civilizatiei: cum grecii au schimbat lumea | 294 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum ar arata lumea fara Romania. 1.896 vizite - 0 comentarii adaugat de sybylac |
||||||||||||||||||
|
Romani care au schimbat lumea: George Emil Palade 787 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Henry & Anne: Indragostitii care au schimbat istoria -2 609 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cold Waves – Razboi pe calea undelor 757 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Petre Tutea „Romani, nu va mai alegeti conducatori...... 198 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Romani care au schimbat lumea: Henri Coanda
| Adaugat de Cozana | 20.11.2018 |  Adauga
la favorite |
469 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteHenri Marie Coanda (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician si inginer roman, pionier al aviatiei, fizician, inventator si descoperitor al efectului care ii poarta numele. A fost fiul generalului Constantin Coanda, prim-ministru al Romaniei in 1918.
Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatal lui a fost generalul Constantin Coanda, fost profesor de matematica la Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp in 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.
Inca din copilarie viitorul inginer si fizician era fascinat de miracolul vantului, dupa isi va si aminti mai tarziu. Henri Coanda a fost mai intai elev al Scolii Petrache Poenaru din Bucuresti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, dupa care, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l indrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iasi 1899. Termina liceul in 1903 primind gradul de sergent major si isi continua studiile la Scoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti.
Detasat la un regiment de artilerie de camp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii, in 1905 Coanda construieste un avion-racheta pentru armata romana. Intre 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare in Belgia, la Liege, si la Institutul tehnic Montefiore. In 1908 se intoarce in tara si e incadrat ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie. Datorita firii sale si spiritului inventiv care nu se impacau cu disciplina militara, el a cerut si obtinut aprobarea de a parasi armata, dupa care, profitand de libertatea recastigata, a intreprins o lunga calatorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet. La intoarcere pleaca in Franta si se inscrie la Scoala superioara de aeronautica si constructii, nou infiintata la Paris 1909, al carei absolvent devine in anul urmator 1910, ca sef al primei promotii de ingineri aeronautici.
Marca postala moldovenesca cu Henri Coanda varstnic, emisa in anul 2000.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painleve, care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile si a construit in atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactiva de fapt un avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris 1910.
In timpul unei incercari de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegandu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele datorita lipsei de interes din partea publicului si savantilor vremii. Intre 1911-1914 Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia si a construit avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. In urmatorii ani se intoarce in Franta, unde a construit un avion de recunoastere 1916 foarte apreciat in epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume si altele. In 1934 obtine un brevet de inventie francez pentru Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid, care se refera la fenomenul numit astazi Efectul Coanda", constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oara de el in 1910, cu prilejul probarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reactie. Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet si altele.
Henri Coanda revine definitiv in tara in 1969 ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica (INCREST), iar in anul urmator, 1970, devine membru al Academiei Romane. Henri Coanda moare la Bucuresti, pe data de 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani.
Avionul cu reactie al lui Coanda (realizat in 1910) - Coanda-1910.
Dispozitiv pentru marirea portantei pe profilul de aripa al aparatului cu reactie realizat in 1910.
Dispozitiv pentru masuratori de portanta si rezistenta la deplasarea in aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripa) cu posibilitatea inregistrarii valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparatiei si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon in fata unei locomotive, iar experimentele se desfasurau in miscare, la o viteza de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinari folosind un tunel de vant cu fum, si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale aparate de zbor.
1911: In Reims, Henri Coanda prezinta un aparat de zbor cu doua motoare cuplate ce actionau o singura elice.
1911-1914: In calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. In 1912 unul dintre ele castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia.
1914-1918: Henri Coanda lucreaza la "Saint-Chamond" si "SIA-Delaunay-Belleville" din Saint Denis. In aceasta perioada proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elici apropiate de coada aparatului. Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat.
Inventia unui nou material de constructie, beton-lemnul, folosit pentru decoratiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iasi, ridicat in 1926, decorat in totalitate cu materialul lui H. Coanda)
1926: In Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor in sol. E folosit in prospectarea petrolifera.
In Golful Persic inventatorul roman construieste un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
"Efectul Coanda". Primele observatii le face cu ocazia studierii primului avion cu reactie din lume, Coanda 1910. Dupa ce avionul decola, Henri Coanda observa ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuzelaj. Abia dupa 20 de ani de studii ale lui si ale altor savanti, inginerul roman a formulat principiul din spatele asa-numitului efect Coanda, numit astfel de profesorul Albert Metral. La baza efectului Coanda, a stat construirea aerodinei lenticulare, un aparat in forma de lentila.
Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatal lui a fost generalul Constantin Coanda, fost profesor de matematica la Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp in 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.
Inca din copilarie viitorul inginer si fizician era fascinat de miracolul vantului, dupa isi va si aminti mai tarziu. Henri Coanda a fost mai intai elev al Scolii Petrache Poenaru din Bucuresti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, dupa care, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l indrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iasi 1899. Termina liceul in 1903 primind gradul de sergent major si isi continua studiile la Scoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti.
Detasat la un regiment de artilerie de camp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii, in 1905 Coanda construieste un avion-racheta pentru armata romana. Intre 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare in Belgia, la Liege, si la Institutul tehnic Montefiore. In 1908 se intoarce in tara si e incadrat ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie. Datorita firii sale si spiritului inventiv care nu se impacau cu disciplina militara, el a cerut si obtinut aprobarea de a parasi armata, dupa care, profitand de libertatea recastigata, a intreprins o lunga calatorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet. La intoarcere pleaca in Franta si se inscrie la Scoala superioara de aeronautica si constructii, nou infiintata la Paris 1909, al carei absolvent devine in anul urmator 1910, ca sef al primei promotii de ingineri aeronautici.
Marca postala moldovenesca cu Henri Coanda varstnic, emisa in anul 2000.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painleve, care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile si a construit in atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactiva de fapt un avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris 1910.
In timpul unei incercari de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegandu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele datorita lipsei de interes din partea publicului si savantilor vremii. Intre 1911-1914 Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia si a construit avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. In urmatorii ani se intoarce in Franta, unde a construit un avion de recunoastere 1916 foarte apreciat in epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume si altele. In 1934 obtine un brevet de inventie francez pentru Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid, care se refera la fenomenul numit astazi Efectul Coanda", constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oara de el in 1910, cu prilejul probarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reactie. Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet si altele.
Henri Coanda revine definitiv in tara in 1969 ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica (INCREST), iar in anul urmator, 1970, devine membru al Academiei Romane. Henri Coanda moare la Bucuresti, pe data de 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani.
Avionul cu reactie al lui Coanda (realizat in 1910) - Coanda-1910.
Dispozitiv pentru marirea portantei pe profilul de aripa al aparatului cu reactie realizat in 1910.
Dispozitiv pentru masuratori de portanta si rezistenta la deplasarea in aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripa) cu posibilitatea inregistrarii valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparatiei si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon in fata unei locomotive, iar experimentele se desfasurau in miscare, la o viteza de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinari folosind un tunel de vant cu fum, si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale aparate de zbor.
1911: In Reims, Henri Coanda prezinta un aparat de zbor cu doua motoare cuplate ce actionau o singura elice.
1911-1914: In calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. In 1912 unul dintre ele castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia.
1914-1918: Henri Coanda lucreaza la "Saint-Chamond" si "SIA-Delaunay-Belleville" din Saint Denis. In aceasta perioada proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elici apropiate de coada aparatului. Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat.
Inventia unui nou material de constructie, beton-lemnul, folosit pentru decoratiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iasi, ridicat in 1926, decorat in totalitate cu materialul lui H. Coanda)
1926: In Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor in sol. E folosit in prospectarea petrolifera.
In Golful Persic inventatorul roman construieste un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
"Efectul Coanda". Primele observatii le face cu ocazia studierii primului avion cu reactie din lume, Coanda 1910. Dupa ce avionul decola, Henri Coanda observa ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuzelaj. Abia dupa 20 de ani de studii ale lui si ale altor savanti, inginerul roman a formulat principiul din spatele asa-numitului efect Coanda, numit astfel de profesorul Albert Metral. La baza efectului Coanda, a stat construirea aerodinei lenticulare, un aparat in forma de lentila.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.