Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Braila - inceput de secol XX
561 vizite - 0 comentarii
adaugat de mariab
 
  Femeile scandaloase ale secolului 19
428 vizite - 0 comentarii
adaugat de lazar
 
  Fabuloasa istorie straveche din Carpati
484 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Un secol de istorie
475 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  50 de ani de istorie romaneasca in ...patru minute
580 vizite - 0 comentarii
adaugat de porta
 
  Recurs la istorie: Paris - Istoria "Orasului luminilor"
161 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  100 de Ani de istorie (1911 - 2011) in 10 Minute
563 vizite - 0 comentarii
adaugat de victoria
 
  Razboiul Civil Spaniol (1936 - 1939) Partea 6/6
694 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Razboiul Civil Spaniol (1936 - 1939) Partea 1/6
481 vizite - 0 comentarii
adaugat de mihai
 
  Razboiul Civil Spaniol (1936 - 1939) Partea 5/6
395 vizite - 0 comentarii
adaugat de mihai
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Istorie
 

 

Recurs la istorie: Panait Istrati, destinul unei vieti

 
 
 
 
Adaugat de Cozana 19.05.2017  Adauga la favorite 217 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi)
   
 
Panait Istrati s-a nascut in Braila, ca fiu nelegitim al unei spalatorese, Joita Istrate, si al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit.
A copilarit in Baldovinesti, a terminat sase ani de scoala primara, doi fiind nevoit sa-i repete. Ca si Maxim Gorki, scriitorul rus si apoi sovietic cu care a fost comparat adesea, si-a castigat existenta ca ucenic al unui carciumar, al unui brutar si al unui vanzator ambulant. O vreme a fost si carbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Roman. In acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a cazut in mana. Hoinarelile l-au purtat prin diferite orase: Bucuresti, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris si Lausanne.
Primele incercari literare dateaza din 1906, cu preponderenta facand publicistica in presa muncitoreasca din Romania, debutul fiindu-i articolul Hotel Regina in revista Romania muncitoare. Intre 1910-1912 isi publica, in aceeasi revista, primele povestiri: Mantuitorul, Calul lui Balan, Familia noastra, 1 Mai. Colaboreaza si la alte ziare: Viata sociala, Dimineata, Adevarul etc. Se apropie de cercurile socialiste.
Traind in saracie, bolnav si singur, a incercat sa se sinucida in 1921 pe cand era la Nisa, dar a fost salvat, iar in buzunar i s-a gasit o scrisoare netrimisa, adresata lui Romain Rolland. Acesta este avertizat si ii raspunde imediat incurajandu-l sa urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea Chira Chiralina a fost publicata in 1923 cu o prefata semnata chiar de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Baraganului, Les Recits d'Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi").
Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Intr-un interviu luat de Ioan Massoff si aparut in ziarul Rampa din 12 noiembrie 1924, Iorga declara:
"Opera lui Panait Istrati ne arata elocvent ca avem de-a face cu un hamal din portul Brailei. D-nul Panait Istrati mi-a trimis Kyra Kyralina cu dedicatie. Am incercat sa o citesc, dar am fost nevoit sa arunc cartea imediat; asemenea lucruri nu se pot citi. [...] Eu nu-i gasesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de a face cu un hamal din portul dunarean".[2]
In 1927 a vizitat Moscova si Kievul (si a asistat chiar la filmarea unui film despre calatoria sa acolo). In Rusia il intalneste pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis (care il va mentiona mai tarziu in romanul sau Zorba Grecul). In 1929 a calatorit din nou in Rusia sovietica. Voiajul sau in Rusia a fost sursa de inspiratie a operei Vers l'autre flamme-Confession pour vaincus (tradusa in limba engleza sub titlul The Confession of a Loser) in care denunta abuzurile regimului comunist. Una din remarcile sale celebre la adresa regimului sovietic si a omletei proverbiale: "Vad ouale sparte, dar unde este omleta?". Antologia Vers l'autre flamme cuprinde nu doar textul Spovedania unui invins a lui Istrati, ci si alte scrieri caci Victor Serge este, de pilda, un alt autor. Publicarea cartii va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii sai de ideologie socialista (unii din prietenii sai comunisti considerandu-l fascist).
In 1930 se reintoarce definitiv in Romania. Publica in 1933 eseul L’Homme qui n’adhere a rien, in care se contureaza atitudinea sa in privinta independentei. Chintesenta acestui eseu ii atrage vehemente contestari.
A fost tratat de TBC in Franta la Nisa si apoi a revenit la Bucuresti. Izolat, singur si bolnav de tuberculoza, a murit la sanatoriul Filaret. Monumentul de la mormantul sau a fost realizat de catre Milita Petrascu.
Prozele si romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia sa o cunoasca de aproape, mirificele tinuturi ale Brailei natale, Delta Dunarii, un amestec de rase si religii si diverse orasele din Europa prin care a trecut de-a lungul vietii. Opera lui Panait Istrati, scrisa in limbile franceza si romana, a fost tradusa in peste 30 de limbi.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)