Din aceeasi categorie
|
Cum vorbeau oamenii inaintea telefoanelor mobile? 285 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alexander Graham Bell 554 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Octavian Goga 1.045 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Noi profetii ale Parintelui Arsenie Boca 1.065 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Octavian Goga 835 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Winston Churchill 287 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O calatorie cu trenul in trecutul Japoniei 174 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In centrul anchetei: spargerile, legea tacerii si urmari 216 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ziua dinaintea dezvaluirii 814 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frumusetile polenizarii 719 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Telegraful
| Adaugat de Cozana | 02.04.2013 |  Adauga
la favorite |
1.579 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteTelegrafia, se poate spune ca dateaza de la inventarea telescopului (Galileo Galilei, 1609) cu ajutorul caruia se acoperea distante mai mari in transmiterea mesajelor. In anul 1690, Amontons a construit un telegraf cu ocheane, dar cel mai raspandit a fost telegraful francezului Claude Chappe (1791). Atunci s-a introdus si termenul de telegraf derivat de la grecescul tele-distanta si graphos-scriere. Telegraful lui Chappe era alcatuit dintr-un sistem de semafoare cu brate, transmiterea mesajelor fiind facuta dupa un cod cu 172 de semne. Electricitatea a dat posibilitate omului sa faca un salt calitativ in tehnica mijloacelor de comunicare. Prima incercare de a folosi electricitatea statica in telegrafie a fost facuta de elvetianul George Lesage in anul 1774. Au urmat apoi Sommering (1809) cu telegraful electrochimic, Silling (1830) care a construit telegraful electromagnetic. Cel care a construit un telegraf simplu, usor de manipulat si care s-a raspandit in intreaga lume, a fost Samuel Brese Morse (1838). Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut sub numele de “alfabetul Morse". Telegraful s-a raspandit foarte repede si o retea de sarme se intindea in intreaga lume. In anul 1855, un alt american, Hughes, construia teleimprimatorul, principalul avantaj al acestuia fiind faptul ca mesajele se transmiteau direct prin caractere latine nemaifiind nevoie de descifrare. Aceste aparate au fost perfectionate continuu de diferite firme constructoare, urmarindu-se in special marirea vitezei de transmisie a telegramelor.
Aparutul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes 36 de cuvinte. In anul 1867, Wheatstone realiza un aparat care transmitea 360 de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si mai ieftina a fost transmisia in sistem multiplex inventanta de inginerul francez Jean Baudot. Aparatul lui continea un distribuitor rotativ care lega liniile succesiv cu doua, trei sau patru aparate imprimatoare.
In anul 1851, fratii Iacob si John Brett au instalat un cablu telegrafic submarin pe Canalul Manecii, iar in anul 1858, americanul Cyrus Field face o tentativa nereusita de a instala un cablu transatlantic. Abia in anul 1866 vaporul "Great Estern" a asezat cablul fara nici un incident.
In anul 1915, s-a construit un nou aparat care nu cerea multe reglari si avea viteza mare de lucru. Teleimprimatorul sau telexul, cum a mai fost denumit, functiona pe principiul START-STOP. Aparatul porneste si se opreste automat pentru fiecare litera transmisa, prin aceasta eliminandu-se posibilitatea ca abaterile de viteza sa se insumeze de la o rotatie la alta, asa cum se intampla in cazul aparatului Hughes. La aceste tipuri de aparate, imprimarea se face pe banda sau coala de hartie.
In tara noastra, prima linie sistem Morse a fost construita in anul 1853 pe traseul Viena –Timisoara - Sibiu. In anul 1854, a inceput sa functioneze legatura telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar un an mai tarziu se construieste linia Iasi–Cernauti. Prin aceasta linie, Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre companii austriece care asigurau atat aparatura, cat si specialistii.
De la inceput, au fost infiintate scoli pentru specializarea telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855, s-au infiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859, liniile telegrafice romane au fost preluate de la austrieci.
Telegraful transmite mai intai semnale vizuale, apoi semnale electrice. Acesta este primul mijloc de comunicare la distanta care a permis trimiterea de mesaje relativ complexe.
Mijloacele de comunicare la distanta exista de multa vreme. In antichitatea greaca si romana, focurile aprinse in turnuri anuntau inaintarea dusmanului sau o victorie in lupta.
In secolul al III-lea i.H., farul din Alexandria trimitea mesaje codificate navelor de pe mare. Indienii din America de Nord comunicau prin semnale de fum, care puteau fi observate de la mare distanta. Dar informatia transmisa ramanea limitata si nu exista intotdeauna posibilitatea de a raspunde.
Telegraful lui Chappe
Primul telegraf a fost realizat de francezul Claude Chappe in 1793: telegraful sau optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor brate articulate care reproduceau semnale stabilite dinainte de expeditor si destinatar. Acest sistem avea si inconveniente: nu se putea comunica noaptea, pe ceata, ploaie, etc. Cu toate acestea, el a fost folosit in Europa, in special de catre militari, pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Astazi in marina si pe caile ferate se comunica prin semnalele vizuale ale semafoarelor.
Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile telegrafului. Electricitatea a permis transmiterea instantanee a informatiei si functionarea sistemului pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea. Mesajele circula de-a lungul unor fire electrice instalate pe stalpi.
Primele modele de telegraf electric au fost testate in Germania, in 1833, de catre Gauss si Weber, in cadrul studiilor privind electromagnetismul. Dar telegraful electric cunoaste adevaratul sau succes datorita lui Samuel Morse (1791-1872), pictor si fizician american. El creeaza in 1832 un sistem care pune in legatura doua statii. De la prima, operatorul trimite impulsuri electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung pana la cea de a doua statie, unde sunt transcrise de cel care receptioneaza mesajul. Morse elaboreaza un cod simplu alcatuit din numai doua semne: linia si punctul. Fiecare litera a alfabetului si fiecare cifra este codificata printr-o combinatie de linii si puncte.
Telegrafia, se poate spune ca dateaza de la inventarea telescopului (Galileo Galilei, 1609) cu ajutorul caruia se acoperea distante mai mari in transmiterea mesajelor. In anul 1690, Amontons a construit un telegraf cu ocheane, dar cel mai raspandit a fost telegraful francezului Claude Chappe (1791). Atunci s-a introdus si termenul de telegraf derivat de la grecescul tele-distanta si graphos-scriere. Telegraful lui Chappe era alcatuit dintr-un sistem de semafoare cu brate, transmiterea mesajelor fiind facuta dupa un cod cu 172 de semne. Electricitatea a dat posibilitate omului sa faca un salt calitativ in tehnica mijloacelor de comunicare. Prima incercare de a folosi electricitatea statica in telegrafie a fost facuta de elvetianul George Lesage in anul 1774. Au urmat apoi Sommering (1809) cu telegraful electrochimic, Silling (1830) care a construit telegraful electromagnetic. Cel care a construit un telegraf simplu, usor de manipulat si care s-a raspandit in intreaga lume, a fost Samuel Brese Morse (1838). Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut sub numele de “alfabetul Morse". Telegraful s-a raspandit foarte repede si o retea de sarme se intindea in intreaga lume. In anul 1855, un alt american, Hughes, construia teleimprimatorul, principalul avantaj al acestuia fiind faptul ca mesajele se transmiteau direct prin caractere latine nemaifiind nevoie de descifrare. Aceste aparate au fost perfectionate continuu de diferite firme constructoare, urmarindu-se in special marirea vitezei de transmisie a telegramelor.
Aparutul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes 36 de cuvinte. In anul 1867, Wheatstone realiza un aparat care transmitea 360 de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si mai ieftina a fost transmisia in sistem multiplex inventanta de inginerul francez Jean Baudot. Aparatul lui continea un distribuitor rotativ care lega liniile succesiv cu doua, trei sau patru aparate imprimatoare.
In anul 1851, fratii Iacob si John Brett au instalat un cablu telegrafic submarin pe Canalul Manecii, iar in anul 1858, americanul Cyrus Field face o tentativa nereusita de a instala un cablu transatlantic. Abia in anul 1866 vaporul "Great Estern" a asezat cablul fara nici un incident.
In anul 1915, s-a construit un nou aparat care nu cerea multe reglari si avea viteza mare de lucru. Teleimprimatorul sau telexul, cum a mai fost denumit, functiona pe principiul START-STOP. Aparatul porneste si se opreste automat pentru fiecare litera transmisa, prin aceasta eliminandu-se posibilitatea ca abaterile de viteza sa se insumeze de la o rotatie la alta, asa cum se intampla in cazul aparatului Hughes. La aceste tipuri de aparate, imprimarea se face pe banda sau coala de hartie.
In tara noastra, prima linie sistem Morse a fost construita in anul 1853 pe traseul Viena –Timisoara - Sibiu. In anul 1854, a inceput sa functioneze legatura telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar un an mai tarziu se construieste linia Iasi–Cernauti. Prin aceasta linie, Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre companii austriece care asigurau atat aparatura, cat si specialistii.
De la inceput, au fost infiintate scoli pentru specializarea telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855, s-au infiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859, liniile telegrafice romane au fost preluate de la austrieci.
Telegraful transmite mai intai semnale vizuale, apoi semnale electrice. Acesta este primul mijloc de comunicare la distanta care a permis trimiterea de mesaje relativ complexe.
Mijloacele de comunicare la distanta exista de multa vreme. In antichitatea greaca si romana, focurile aprinse in turnuri anuntau inaintarea dusmanului sau o victorie in lupta.
In secolul al III-lea i.H., farul din Alexandria trimitea mesaje codificate navelor de pe mare. Indienii din America de Nord comunicau prin semnale de fum, care puteau fi observate de la mare distanta. Dar informatia transmisa ramanea limitata si nu exista intotdeauna posibilitatea de a raspunde.
Telegraful lui Chappe
Primul telegraf a fost realizat de francezul Claude Chappe in 1793: telegraful sau optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor brate articulate care reproduceau semnale stabilite dinainte de expeditor si destinatar. Acest sistem avea si inconveniente: nu se putea comunica noaptea, pe ceata, ploaie, etc. Cu toate acestea, el a fost folosit in Europa, in special de catre militari, pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Astazi in marina si pe caile ferate se comunica prin semnalele vizuale ale semafoarelor.
Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile telegrafului. Electricitatea a permis transmiterea instantanee a informatiei si functionarea sistemului pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea. Mesajele circula de-a lungul unor fire electrice instalate pe stalpi.
Primele modele de telegraf electric au fost testate in Germania, in 1833, de catre Gauss si Weber, in cadrul studiilor privind electromagnetismul. Dar telegraful electric cunoaste adevaratul sau succes datorita lui Samuel Morse (1791-1872), pictor si fizician american. El creeaza in 1832 un sistem care pune in legatura doua statii. De la prima, operatorul trimite impulsuri electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung pana la cea de a doua statie, unde sunt transcrise de cel care receptioneaza mesajul. Morse elaboreaza un cod simplu alcatuit din numai doua semne: linia si punctul. Fiecare litera a alfabetului si fiecare cifra este codificata printr-o combinatie de linii si puncte.
Aparutul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes 36 de cuvinte. In anul 1867, Wheatstone realiza un aparat care transmitea 360 de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si mai ieftina a fost transmisia in sistem multiplex inventanta de inginerul francez Jean Baudot. Aparatul lui continea un distribuitor rotativ care lega liniile succesiv cu doua, trei sau patru aparate imprimatoare.
In anul 1851, fratii Iacob si John Brett au instalat un cablu telegrafic submarin pe Canalul Manecii, iar in anul 1858, americanul Cyrus Field face o tentativa nereusita de a instala un cablu transatlantic. Abia in anul 1866 vaporul "Great Estern" a asezat cablul fara nici un incident.
In anul 1915, s-a construit un nou aparat care nu cerea multe reglari si avea viteza mare de lucru. Teleimprimatorul sau telexul, cum a mai fost denumit, functiona pe principiul START-STOP. Aparatul porneste si se opreste automat pentru fiecare litera transmisa, prin aceasta eliminandu-se posibilitatea ca abaterile de viteza sa se insumeze de la o rotatie la alta, asa cum se intampla in cazul aparatului Hughes. La aceste tipuri de aparate, imprimarea se face pe banda sau coala de hartie.
In tara noastra, prima linie sistem Morse a fost construita in anul 1853 pe traseul Viena –Timisoara - Sibiu. In anul 1854, a inceput sa functioneze legatura telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar un an mai tarziu se construieste linia Iasi–Cernauti. Prin aceasta linie, Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre companii austriece care asigurau atat aparatura, cat si specialistii.
De la inceput, au fost infiintate scoli pentru specializarea telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855, s-au infiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859, liniile telegrafice romane au fost preluate de la austrieci.
Telegraful transmite mai intai semnale vizuale, apoi semnale electrice. Acesta este primul mijloc de comunicare la distanta care a permis trimiterea de mesaje relativ complexe.
Mijloacele de comunicare la distanta exista de multa vreme. In antichitatea greaca si romana, focurile aprinse in turnuri anuntau inaintarea dusmanului sau o victorie in lupta.
In secolul al III-lea i.H., farul din Alexandria trimitea mesaje codificate navelor de pe mare. Indienii din America de Nord comunicau prin semnale de fum, care puteau fi observate de la mare distanta. Dar informatia transmisa ramanea limitata si nu exista intotdeauna posibilitatea de a raspunde.
Telegraful lui Chappe
Primul telegraf a fost realizat de francezul Claude Chappe in 1793: telegraful sau optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor brate articulate care reproduceau semnale stabilite dinainte de expeditor si destinatar. Acest sistem avea si inconveniente: nu se putea comunica noaptea, pe ceata, ploaie, etc. Cu toate acestea, el a fost folosit in Europa, in special de catre militari, pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Astazi in marina si pe caile ferate se comunica prin semnalele vizuale ale semafoarelor.
Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile telegrafului. Electricitatea a permis transmiterea instantanee a informatiei si functionarea sistemului pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea. Mesajele circula de-a lungul unor fire electrice instalate pe stalpi.
Primele modele de telegraf electric au fost testate in Germania, in 1833, de catre Gauss si Weber, in cadrul studiilor privind electromagnetismul. Dar telegraful electric cunoaste adevaratul sau succes datorita lui Samuel Morse (1791-1872), pictor si fizician american. El creeaza in 1832 un sistem care pune in legatura doua statii. De la prima, operatorul trimite impulsuri electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung pana la cea de a doua statie, unde sunt transcrise de cel care receptioneaza mesajul. Morse elaboreaza un cod simplu alcatuit din numai doua semne: linia si punctul. Fiecare litera a alfabetului si fiecare cifra este codificata printr-o combinatie de linii si puncte.
Telegrafia, se poate spune ca dateaza de la inventarea telescopului (Galileo Galilei, 1609) cu ajutorul caruia se acoperea distante mai mari in transmiterea mesajelor. In anul 1690, Amontons a construit un telegraf cu ocheane, dar cel mai raspandit a fost telegraful francezului Claude Chappe (1791). Atunci s-a introdus si termenul de telegraf derivat de la grecescul tele-distanta si graphos-scriere. Telegraful lui Chappe era alcatuit dintr-un sistem de semafoare cu brate, transmiterea mesajelor fiind facuta dupa un cod cu 172 de semne. Electricitatea a dat posibilitate omului sa faca un salt calitativ in tehnica mijloacelor de comunicare. Prima incercare de a folosi electricitatea statica in telegrafie a fost facuta de elvetianul George Lesage in anul 1774. Au urmat apoi Sommering (1809) cu telegraful electrochimic, Silling (1830) care a construit telegraful electromagnetic. Cel care a construit un telegraf simplu, usor de manipulat si care s-a raspandit in intreaga lume, a fost Samuel Brese Morse (1838). Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut sub numele de “alfabetul Morse". Telegraful s-a raspandit foarte repede si o retea de sarme se intindea in intreaga lume. In anul 1855, un alt american, Hughes, construia teleimprimatorul, principalul avantaj al acestuia fiind faptul ca mesajele se transmiteau direct prin caractere latine nemaifiind nevoie de descifrare. Aceste aparate au fost perfectionate continuu de diferite firme constructoare, urmarindu-se in special marirea vitezei de transmisie a telegramelor.
Aparutul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes 36 de cuvinte. In anul 1867, Wheatstone realiza un aparat care transmitea 360 de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si mai ieftina a fost transmisia in sistem multiplex inventanta de inginerul francez Jean Baudot. Aparatul lui continea un distribuitor rotativ care lega liniile succesiv cu doua, trei sau patru aparate imprimatoare.
In anul 1851, fratii Iacob si John Brett au instalat un cablu telegrafic submarin pe Canalul Manecii, iar in anul 1858, americanul Cyrus Field face o tentativa nereusita de a instala un cablu transatlantic. Abia in anul 1866 vaporul "Great Estern" a asezat cablul fara nici un incident.
In anul 1915, s-a construit un nou aparat care nu cerea multe reglari si avea viteza mare de lucru. Teleimprimatorul sau telexul, cum a mai fost denumit, functiona pe principiul START-STOP. Aparatul porneste si se opreste automat pentru fiecare litera transmisa, prin aceasta eliminandu-se posibilitatea ca abaterile de viteza sa se insumeze de la o rotatie la alta, asa cum se intampla in cazul aparatului Hughes. La aceste tipuri de aparate, imprimarea se face pe banda sau coala de hartie.
In tara noastra, prima linie sistem Morse a fost construita in anul 1853 pe traseul Viena –Timisoara - Sibiu. In anul 1854, a inceput sa functioneze legatura telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar un an mai tarziu se construieste linia Iasi–Cernauti. Prin aceasta linie, Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre companii austriece care asigurau atat aparatura, cat si specialistii.
De la inceput, au fost infiintate scoli pentru specializarea telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855, s-au infiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859, liniile telegrafice romane au fost preluate de la austrieci.
Telegraful transmite mai intai semnale vizuale, apoi semnale electrice. Acesta este primul mijloc de comunicare la distanta care a permis trimiterea de mesaje relativ complexe.
Mijloacele de comunicare la distanta exista de multa vreme. In antichitatea greaca si romana, focurile aprinse in turnuri anuntau inaintarea dusmanului sau o victorie in lupta.
In secolul al III-lea i.H., farul din Alexandria trimitea mesaje codificate navelor de pe mare. Indienii din America de Nord comunicau prin semnale de fum, care puteau fi observate de la mare distanta. Dar informatia transmisa ramanea limitata si nu exista intotdeauna posibilitatea de a raspunde.
Telegraful lui Chappe
Primul telegraf a fost realizat de francezul Claude Chappe in 1793: telegraful sau optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor brate articulate care reproduceau semnale stabilite dinainte de expeditor si destinatar. Acest sistem avea si inconveniente: nu se putea comunica noaptea, pe ceata, ploaie, etc. Cu toate acestea, el a fost folosit in Europa, in special de catre militari, pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Astazi in marina si pe caile ferate se comunica prin semnalele vizuale ale semafoarelor.
Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile telegrafului. Electricitatea a permis transmiterea instantanee a informatiei si functionarea sistemului pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea. Mesajele circula de-a lungul unor fire electrice instalate pe stalpi.
Primele modele de telegraf electric au fost testate in Germania, in 1833, de catre Gauss si Weber, in cadrul studiilor privind electromagnetismul. Dar telegraful electric cunoaste adevaratul sau succes datorita lui Samuel Morse (1791-1872), pictor si fizician american. El creeaza in 1832 un sistem care pune in legatura doua statii. De la prima, operatorul trimite impulsuri electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung pana la cea de a doua statie, unde sunt transcrise de cel care receptioneaza mesajul. Morse elaboreaza un cod simplu alcatuit din numai doua semne: linia si punctul. Fiecare litera a alfabetului si fiecare cifra este codificata printr-o combinatie de linii si puncte.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.