S-a nascut la 29 septembrie 1910 la Vata de Sus in judetul Hunedoara. A urmat Liceul national ortodox "Avram Iancu" din Brad, pe care l-a terminat ca sef de promotie in 1929. In acelasi an, Zian Boca (cel care avea sa devina Parintele ieromonah Arsenie Boca) se inscrie la Academia Teologica din Sibiu, pe care o absolva in 1933. Primeste o bursa din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Balan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucuresti. In paralel, audiaza cursuri la Facultatea de medicina tinute de profesorul Francisc Rainer si prelegerile de Mistica crestina ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din Bucuresti.
Remarcandu-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a incredintat pictarea scenei care il reprezinta pe Mihai Viteazul de la Atheneul Roman. Trimis de chiriarhul sau, Nicolae Balan, calatoreste la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele romanesti si grecesti ale Filocaliei. Aici are parte de o experienta duhovniceasca formatoare pentru viata de calugar pentru care optase inca din anii studentiei de la Sibiu.
Pe 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celibatar de catre mitropolitul Nicolae Balan. In anul 1939 petrece trei luni la Schitul Romanesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este inchinoviat la Manastirea Sambata de Sus (judetul Brasov). In Vinerea Izvorului Tamaduirii din anul 1940 este tuns in monahism. In 1942 este ridicat la treapta preoteasca si numit staret al Manastirii Brancoveanu pe care o renoveaza schimband infatisarea locurilor.
Deja din 1940 declanseaza la Manastirea de Sambata de Sus ceea ce s-a numit "miscarea de reinviere duhovniceasca de la Sambata", despre care Nichifor Crainic spunea: "Ce vreme inaltatoare cand toata tara lui Avram Iancu se misca in pelerinaj, cantand cu zapada pana la piept, spre Sambata de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brancoveanu!". Devine renumit ca mare duhovnic, parintele Cleopa va incerca sa ia legatura cu el prin scrisori interceptate si confiscate de Securitate. In iarna anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verifica la Sambata de Sus traducerea staretului Arsenie Boca si a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful roman, 15 ian. 1991). La publicarea in comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este mentionat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici in Istoria Bisericii Ortodoxe Romane de pr. dr. Mircea Pacurariu (Ed.Stiinta, Chisinau, 1993).
Il ajuta pe parintele profesor Dumitru Staniloae (fostul sau profesor de la Sibiu) in demersul de a traduce Filocalia. Ii pune la dispozitie manuscrisele aduse din calatoria la Muntele Athos, il incurajeaza la lucru, recitind textele, realizeaza coperta colectiei, sustine lucrarea pentru tiparire prin numarul mare de abonamente pe care le procura. In prima editie a volumelor, Parintele Dumitru Staniloae il numeste pe Arsenie Boca "ctitor de frunte al Filocaliei romanesti".
Arsenie Boca la Manastirea de la Sambata
Dupa ocuparea tarii de catre armata sovietica, Parintele Arsenie a fost arestat pentru prima oara la Ramnicu Valcei pe 17 iulie 1945, dus la Bucuresti si eliberat pe 30 iulie 1945 pentru ca nu i-a fost gasita nicio vina. Apoi a fost arestat in 14 mai 1948, pentru vina a-i fi ajutat crestineste cu hrana pe luptatorii anticomunisti din Muntii Fagarasului. Atat pentru aceste banuieli, cat si datorita notorietatii sale printre credinciosii crestini, este schingiuit o luna si jumatate, silit sa dea repetate declaratii, fiind apoi eliberat (v. G.Enache, Parintele Arsenie Boca in atentia politiei politice, Ed.Partener, Galati, 2009). Mitropolitul Nicolae Balan il stramuta de la Simbata la Manastirea Prislop in noiembrie 1948. Acolo devine staret, iar dupa ce salasul s-a transformat in manastire de maici, a ramas ca duhovnic, cu intreruperi in perioadele de arestare si anchetare (1950, 1951, 1953, 1955, 1956). In 1959 comunistii au risipit obstea si parintelui Arsenie Boca, deja martirizat prin inchisori si la Canal, i-au interzis activitatea preoteasca pana la moartea ce a survenit dupa torturarea sa de Securitate. Fiind inainte vazator cu duhul el lasa marturie a supliciului din care i s-a tras moartea, pictand la Biserica din Draganescu scena supliciilor Sf. Stefan cel Nou, pomenit pe 28 nov. (data mortii Parintelui Arsenie).[necesita citare]
In 15/16 ian. 1950 este a treia oara arestat. Face detentie "administrativa", fiind dovedit vinovat, pana pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-a semnalat lui Teohari Georgescu pericolul revoltarii fagarasenilor. De Rusalii in 1953 este din nou anchetat, apoi este arestat la Timisoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 oct.1955 pana in aprilie 1956. In 1959 i se insceneaza nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism si pentru a i se interzice sa slujeasca la altar (post-mortem, in 1998, se revine asupra deciziei din 1959). A urmat pribegia la Bucuresti, unde a fost tot timpul tinut in marginalitate. Cu cele doua licente ale sale, una la Belle Arte si alta la Teologie, n-a fost admis decat ca muncitor pictor bisericesc, pana cand e pensionat in 1968 cu o pensie de mizerie. A fost permanent supravegheat de Securitate. Din 1968 pana in 1984 picteaza biserica de la Draganescu. La Sinaia, din 1969 si-a avut chilia si atelierul de pictura, unde s-a retras dupa 1984 si unde a si inchis ochii, la 28 noiembrie 1989, in virsta de 79 de ani. A fost inmormantat, dupa dorinta proprie, la manastirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind ca aici va fi loc de pelerinaj.
Mormantul parintelui Arsenie de la manastirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din tara, in ultimii ani numarul de pelerini veniti pe 28 noiembrie fiind de 30 000 - 40 000 de oameni