Nichita Stanescu (n. Nichita Hristea Stanescu, 31 martie 1933, Ploiesti, judetul Prahova — d. 13 decembrie 1983 in Spitalul Fundeni din Bucuresti) a fost un poet, scriitor si eseist roman, ales post-mortem membru al Academiei Romane.[1]
Considerat atat de critica literara cat si de publicul larg drept unul dintre cei mai de seama scriitori pe care i-a avut limba romana, pe care el insusi o denumea „dumnezeiesc de frumoasa",[necesita citare] Nichita Stanescu apartine temporal, structural si formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului romanesc din anii 1960-1970. Nichita Stanescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu[2] si Eugen Simion,[3] un poet de o amplitudine, profunzime si intensitate remarcabile, facand parte din categoria foarte rara a inventatorilor lingvistici si poetici.
Tatal poetului, Nicolae Hristea Stanescu, s-a nascut la 19 aprilie 1908. Linia acestuia genealogica are la origine tarani prahoveni veniti la oras, in Ploiesti, la inceputul anilor 1800. Mai apoi, fostii tarani prahoveni au devenit mestesugari si comercianti ploiesteni, precum bunicul poetului, Hristea Stanescu, specializat in producerea si comercializarea unor tesaturi grele de tipul abalei.
Mama sa, Tatiana Cereaciuchin, s-a nascut in ziua de 16 februarie 1910, la Voronej. Tatal Tatianei a fost fizicianul si generalul Nikita Cereaciuchin.
Ca urmare a Revolutiei din Octombrie, generalul Cereaciuchin se refugiaza discret si rapid impreuna cu familia sa, formata din sotie si doua fete, in Romania, initial in Constanta si ulterior la Ploiesti, unde se stabilesc.
Aici, in orasul petrolistilor dar si al lui Ion Luca Caragiale, viitorii parinti ai lui Nichita se vor intalni si casatori la 6 decembrie 1931.
Intaiul lor nascut va purta, emblematic, prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus si al comerciantului roman, Nichita (si) Hristea Stanescu.
In perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sfintii Petru si Pavel" din Ploiesti, iar intre 1952 - 1957 a urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti.
In 1952, s-a casatorit cu Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor desparti dupa un an. In 1962 s-a casatorit cu poeta si eseista Doina Ciurea, din a carei dragoste se va plamadi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind impreuna cu poeta si autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc in a scrie si a construi universuri abstracte. In 1982 se casatoreste cu Todorita (Dora) Tarata.
Din spusele lui Stefan Augustin Doinas, in vara lui 1977, atunci cand s-a imprietenit cu Nichita, acesta era deja dependent de alcool, mai precis - de vodca.[8] Crizele hepatice ale poetului s-au inrautatit spre 1981, cand a si fost internat la Spitalul Fundeni.[8] Doi ani mai tarziu, s-a stins din viata in noaptea de 12 spre 13 decembrie.[8]
1955 - Nichita si-a adunat poeziile sale „bascalioase" intr-un volum numit Argotice — cantece la drumul mare si publicat foarte tarziu, dupa moartea sa, in 1992, de Doina Ciurea
1957 - In luna martie, Nichita Stanescu debuteaza simultan in revistele „Tribuna" din Cluj si in „Gazeta literara" cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector si apoi redactor la sectia de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfarsitul anului debuteaza cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima calatorie peste hotare a poetului in Cehoslovacia.
1964 - Apare la inceputul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaste pe poeta Gabriela Melinescu, si in tensiunea relatiei lor poetul creeaza cele mai explozive poeme ale sale.[judecata de valoare]
1965 - Apare in martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publica la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral insa abia in anul urmator, in prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tiparite: Rosu vertical, antologia Alfa si volumul de poezii Oul si sfera.
1969 - Tipareste Necuvintele, care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare si volumul de poezii Un pamant numit Romania. Este numit redactor-sef adjunct al revistei „Luceafarul", alaturi de Adrian Paunescu.
1970-1973 - Este redactor-sef adjunct la „Romania literara", revista condusa de Nicolae Breban.
1970 - Publica volumul In dulcele stil clasic si a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Sustine o rubrica lunara in revista „Arges".
1971 - Apar in Iugoslavia doua carti traduse: Belgradul in cinci prieteni, editie bilingva de poezii inedite si Nereci (Necuvintele).
1972 - Publica doua noi volume de poezii: Belgradul in cinci prieteni si Maretia frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obtine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inima.
1974 - In martie, de ziua lui, are o revelatie a mortii sub forma unui ingrozitor tunel oranj.
1975 - Obtine pentru ultima oara Premiul Uniunii Scriitorilor si i se atribuie Premiul international „Johann Gottfried von Herder". Tipareste cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, in colectie Biblioteca pentru toti. Devine publicist comentator la „Romania literara". Se muta in ultima sa locuinta, din Str. Piata Amzei nr. 9.
1977 - La 4 martie poetul incearca, in zadar, sa-l salveze pe prietenul sau Nicolae Stefanescu, si este lovit de un zid care s-a prabusit dupa cutremur. In urma socului sufera o paralizie de scurta durata a partii stangi a corpului care va lasa ceva sechele si dupa vindecare.
Scriitorul suedez Arthur Lundkvist il propune Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidatilor la Premiul Nobel. 1978 - Publica volumul de poezii Epica Magna, care primeste in acelasi an premiul „Mihai Eminescu" al Academiei Romane
1979 - Lanseaza volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria ii publica volumul Bazorelief cu indragostiti, traducator Ognean Stamboliev.
Este nominalizat de Academia Suedeza la Premiul Nobel pentru Literatura, alaturi de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn.Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis. 1980 - Discul „Nichita Stanescu - o recitare", realizat de Constantin Crisan in colaborare cu Augustin Fratila, este pus in vanzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - In august are prima criza hepatica. Aceste crize vor continua in toamna si poetul se interneaza la spitalul Fundeni.
1982 - In februarie moare tatal poetului. Volumul Noduri si semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatalui este o selectie din tot ce a scris poetul de la ultima sa aparitie editoriala.
In iulie se casatoreste cu ultima sa sotie, Todorita Tarata (Dora). Calatoreste prin Macedonia si Iugoslavia, inainte sa-si fractureze piciorul stang in luna noiembrie in Vrancea, accident care-l va imobiliza in casa timp de sase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stanescu si Aurelian Titu Dumitrescu solicita directorului Editurii Albatros, Mircea Santimbreanu, publicarea intre coperte a lucrarii Antimetafizica, Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - La 31 martie, la implinirea a 50 de ani de viata, poetului i se organizeaza o sarbatorire nationala.
Continua sa-i apara traduceri ale poeziilor peste hotare, in special in Iugoslavia. In timpul unei calatorii in aceasta tara va avea o criza foarte grava, ce necesita interventia medicilor.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Romaneasca, 1985, (initial Nichita Stanescu si Aurelian Titu Dumitrescu au publicat in intregime Antimetafizica in suplimentul literar al „Scanteii Tineretului", in 1983).
1992 - Este editata Argotice — cantece la drumul mare, subintitulata „poezii", editie alcatuita, ingrijita si prefatata de Doina Ciurea, Bucuresti, Editura Romanul, 1992.
2001 - In Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducator Ognean Stamboliev.
2012 - Reprezentat cu trei poeme (maximum) in Testament - Anthology of Modern Romanian Verse - Bilingual Edition (English/Romanian) - Testament - Antologie de Poezie Romana Moderna - Editie Bilingva (Engleza/Romana) - (antolog si traducator Daniel Ionita, Editura Minerva 2012 - ISBN 978-973-21-0847-5)
1964 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii " O viziune a sentimentelor".
1969 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii " Necuvintele".
1972 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de eseuri " Cartea de recitire"
1975 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru antologia de poezie “Starea poeziei" (selectie de autor)
1975 Premiul International "Gottfried von Herder"
1978 Premiul “Mihai Eminescu" al Academiei Romane pentru volumul de poezii “Opera Magna"
1982 Premiul "Cununa de aur" a Festivalului international de poezie de la Struga (Macedonia iugoslava)
Volume antume publicate cronologic:
Sensul iubirii, 1960, Editura de Stat pentru Literatura si Arta
O viziune a sentimentelor, 1964, Editura pentru Literatura
Dreptul la timp, 1965, Editura Tineretului
11 elegii, 1966, Editura Tineretului
Rosu vertical, 1967
Alfa, 1967, Editura Tineretului
Oul si sfera, 1967, Editura pentru Literatura
Laus Ptolemaei, 1968, Editura Tineretului
Necuvintele, 1969, Editura Tineretului
Un pamant numit Romania, 1969, Editura Militara
In dulcele stil clasic, 1970, Editura Eminescu
Poezii, 1970, Editura Albatros
Belgradul in cinci prieteni, 1972, Editura Dacia
Cartea de recitire, 1972, Editura Dacia
Maretia frigului. Romanul unui sentiment, 1972, Editura Junimea
Clar de inima, 1973, Editura Junimea
Starea poeziei, 1975, Editura Minerva
Epica Magna, 1978, Editura Junimea
Opere imperfecte, 1979, Editura Albatros
Carte de citire, carte de iubire, 1980, Editura Facla
Noduri si semne, 1982, Editura Cartea Romaneasca
Respirari, 1982, Editura Sport-Turism
Strigarea numelui, 1983, Editura Facla
A fost laureat al Premiului Herder.