Din aceeasi categorie
|
Nichita si Securitatea 810 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nichita Stanescu 801 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nichita Stanescu 1.288 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Celalalt razboi al lui Stalin: documentar (2011): 376 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Wilhelm Reich – Dreptul omului de a sti 537 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gradina cu suflete a Baronului Bellu ( Ileana Baja ) 347 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
David Bowie-biografie 1.417 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Martisor special - Pe urmele scriitorului Ion Creanga! 146 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Garantat 100% cu Mircea Cartarescu 496 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Limba Burushaski din Himalaya este inrudita cu romana. 766 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Nichita Stanescu - Biografie
| Adaugat de Cozana | 30.11.2018 |  Adauga
la favorite |
748 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteNichita Stanescu, numele la nastere Nichita Hristea Stanescu, (n. 31 martie 1933, Ploiesti, judetul Prahova — d. 13 decembrie, Bucuresti, 1983) a fost un poet, scriitor si eseist roman, ales post-mortem membru al Academiei Romane.
Tatal poetului, Nicolae Hristea Stanescu, a fost taran prahovean care mai tarziu a devenit mestesugar si comerciant ploiestean. Mama sa, Tatiana Cereaciuchin era parte a unei familii nobile din Rusia.
In perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul “Sf. Petru si Pavel", devenit “Mihai Viteazul" din Ploiesti, pentru ca ulterior, intre 1952 - 1957 sa urmeze cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti.
In 1952, s-a casatorit cu a doua dragoste a sa din adolescenta, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor desparti dupa un an. In 1962 s-a casatorit cu poeta si eseista Doina Ciurea, din a carei dragoste se va plamadi tema volumului "O viziune a sentimentelor". Ulterior, fiind impreuna cu poeta si autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc in a scrie si a construi universuri abstracte. In 1982 se casatoreste cu Todorita (Dora) Tarata .
Nichita si-a adunat poeziile sale “bascalioase", scrise, dupa propriile sale cuvinte, “fara mama, fara tata", intr-un volum numit "Argotice"— cantece la drumul mare si publicat foarte tarziu, dupa moartea sa, in 1992, de Doina Ciurea.
Este pentru scurt timp corector si apoi redactor la sectia de poezie a Gazetei literare. In 1963 are loc prima calatorie peste hotare a poetului in Cehoslovacia. Trei ani mai tarziu publica la Editura Tineretului un volum cu 11 elegii. Tipareste Necuvintele, care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare si volumul de poezii "Un pamant numit Romania". Este numit redactor-sef adjunct al revistei "Luceafarul", alaturi de Adrian Paunescu. In 1970 devine redactor-sef adjunct la "Romania literara", revista condusa de Nicolae Breban. Publica doua noi volume de poezii: "Belgradul in cinci prieteni" si "Maretia frigului". Pentru volumul de eseuri "Cartea de recitire" obtine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
Un an mai tarziu obtine pentru ultima oara Premiul Uniunii Scriitorilor si i se atribuie Premiul international Johann Gottfried von Herder. Devine publicist comentator la "Romania literara". Se muta in ultima sa locuinta, din Str. Piata Amzei nr. 9. In fata geamului apartamentului sau creste celebrul salcam Gica.
La 4 martie 1977 poetul incearca, in zadar, sa-l salveze pe prietenul sau Nicolae Stefanescu, si este lovit de un zid care s-a prabusit dupa cutremur. In urma socului sufera o paralizie de scurta durata a partii stangi a corpului care va lasa ceva sechele si dupa vindecare.
In 1978 publica volumul de poezii Epica Magna, care primeste in acelasi an premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Romane.
In august 1981 are prima criza hepatica. Aceste crize vor continua in toamna si poetul se interneaza la spitalul Fundeni. Dupa ce este externat ascunde fata de toti semnele maladiei sale, afisandu-se optimist, iar medicii se declara uimiti de rezistenta si vitalitatea sa extraordinara. La 31 martie, la implinirea a 50 de ani de viata, poetului i se organizeaza o sarbatorire nationala.
In timpul unei calatorii in Iugoslavia are o criza foarte grava, ce necesita interventia medicilor.
Pe 12 decembrie, durerile din zona ficatului devin ingrozitoare si este adus la Spitalul de urgenta unde crizele sunt extrem de violente si poetul se stinge din viata fix la orele doua si zece minute. Ultimele sale cuvinte au fost: "Respir, doctore, respir".
A fost laureat al Premiului Herder si nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatura (1980).
Considerat atat de critica literara cat si de publicul larg drept unul dintre cei mai de seama scriitori pe care i-a avut limba romana, pe care el insusi o denumea “Dumnezeiesc de frumoasa", Nichita Stanescu apartine temporal, structural si formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului romanesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, insa, Nichita Stanescu nu se aseamana decat cu el insusi, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu si Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime si intensitate remarcabile, facand parte din categoria foarte rara a inventatorilor lingvistici si poetici.
"Ceea ce putem spune, pana toate acestea se vor lamuri, este ca poetul Nichita Stanescu continua o serie mare de poeti din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) si ca el insusi este un mare poet care cu inchipuirile, jocurile, teoriile, starile si abilitatile lui a schimbat fata poeziei romanesti. Un mare poet roman intr-o istorie imposibila (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut ..."
(Eugen Simion)
Tatal poetului, Nicolae Hristea Stanescu, a fost taran prahovean care mai tarziu a devenit mestesugar si comerciant ploiestean. Mama sa, Tatiana Cereaciuchin era parte a unei familii nobile din Rusia.
In perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul “Sf. Petru si Pavel", devenit “Mihai Viteazul" din Ploiesti, pentru ca ulterior, intre 1952 - 1957 sa urmeze cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti.
In 1952, s-a casatorit cu a doua dragoste a sa din adolescenta, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor desparti dupa un an. In 1962 s-a casatorit cu poeta si eseista Doina Ciurea, din a carei dragoste se va plamadi tema volumului "O viziune a sentimentelor". Ulterior, fiind impreuna cu poeta si autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc in a scrie si a construi universuri abstracte. In 1982 se casatoreste cu Todorita (Dora) Tarata .
Nichita si-a adunat poeziile sale “bascalioase", scrise, dupa propriile sale cuvinte, “fara mama, fara tata", intr-un volum numit "Argotice"— cantece la drumul mare si publicat foarte tarziu, dupa moartea sa, in 1992, de Doina Ciurea.
Este pentru scurt timp corector si apoi redactor la sectia de poezie a Gazetei literare. In 1963 are loc prima calatorie peste hotare a poetului in Cehoslovacia. Trei ani mai tarziu publica la Editura Tineretului un volum cu 11 elegii. Tipareste Necuvintele, care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare si volumul de poezii "Un pamant numit Romania". Este numit redactor-sef adjunct al revistei "Luceafarul", alaturi de Adrian Paunescu. In 1970 devine redactor-sef adjunct la "Romania literara", revista condusa de Nicolae Breban. Publica doua noi volume de poezii: "Belgradul in cinci prieteni" si "Maretia frigului". Pentru volumul de eseuri "Cartea de recitire" obtine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
Un an mai tarziu obtine pentru ultima oara Premiul Uniunii Scriitorilor si i se atribuie Premiul international Johann Gottfried von Herder. Devine publicist comentator la "Romania literara". Se muta in ultima sa locuinta, din Str. Piata Amzei nr. 9. In fata geamului apartamentului sau creste celebrul salcam Gica.
La 4 martie 1977 poetul incearca, in zadar, sa-l salveze pe prietenul sau Nicolae Stefanescu, si este lovit de un zid care s-a prabusit dupa cutremur. In urma socului sufera o paralizie de scurta durata a partii stangi a corpului care va lasa ceva sechele si dupa vindecare.
In 1978 publica volumul de poezii Epica Magna, care primeste in acelasi an premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Romane.
In august 1981 are prima criza hepatica. Aceste crize vor continua in toamna si poetul se interneaza la spitalul Fundeni. Dupa ce este externat ascunde fata de toti semnele maladiei sale, afisandu-se optimist, iar medicii se declara uimiti de rezistenta si vitalitatea sa extraordinara. La 31 martie, la implinirea a 50 de ani de viata, poetului i se organizeaza o sarbatorire nationala.
In timpul unei calatorii in Iugoslavia are o criza foarte grava, ce necesita interventia medicilor.
Pe 12 decembrie, durerile din zona ficatului devin ingrozitoare si este adus la Spitalul de urgenta unde crizele sunt extrem de violente si poetul se stinge din viata fix la orele doua si zece minute. Ultimele sale cuvinte au fost: "Respir, doctore, respir".
A fost laureat al Premiului Herder si nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatura (1980).
Considerat atat de critica literara cat si de publicul larg drept unul dintre cei mai de seama scriitori pe care i-a avut limba romana, pe care el insusi o denumea “Dumnezeiesc de frumoasa", Nichita Stanescu apartine temporal, structural si formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului romanesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, insa, Nichita Stanescu nu se aseamana decat cu el insusi, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu si Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime si intensitate remarcabile, facand parte din categoria foarte rara a inventatorilor lingvistici si poetici.
"Ceea ce putem spune, pana toate acestea se vor lamuri, este ca poetul Nichita Stanescu continua o serie mare de poeti din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) si ca el insusi este un mare poet care cu inchipuirile, jocurile, teoriile, starile si abilitatile lui a schimbat fata poeziei romanesti. Un mare poet roman intr-o istorie imposibila (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut ..."
(Eugen Simion)
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.