Atunci cand vorbesti despre bucataria italiana te gandesti la pizza si spaghetti. Multe persoane au tendinta sa creada ca majoritatea preparatelor italienesti seamana intre ele.
Cei care ajung sa viziteze aceasta tara pot remarca faptul ca obiceiurile alimentare difera de la un oras la altul. Nu numai ca fiecare regiune are propriul stil de pregatire al alimentelor, ci fiecare comunitate in parte are un mod unic de utilizare al ingredientelor.
Fiecare oras are un mod distinctiv de preparare al carnatilor, branzeturilor, vinului si a painii. Pastele se gatesc diferit in functie de regiune. In nicio alta tara din lume nu se gasesc atat de multe varietati culinare impartite in diviziuni regionale. Probabil ca o data cu aceasta afirmatie vine si intrebarea: De ce este risotto specific in Milano, tortellini in Bologna si pizza in Napoli?
Raspunsul poate fi echivalat cu motivul pentru care in Italia se vorbeste o singura limba, insa intr-o multime de dialecte. Italia este o tara a varietatilor si bucataria este inca un aspect al acestei culturi. Aceasta diversitate provine din mostenirea pe care au dobandit-o de pe urma taranilor si a diferentelor reliefului. Italia este o peninsula separata de restul continentului de cel mai mare lant muntos din Europa. Relieful variat a ajutat la cresterea ingredientelor diverse.
Diversitatea mancarurilor provine din istoria Italiei. Fiecare populatie care a trait la un moment dat in Italia a contribuit cu propriile traditii la formarea Italiei de astazi. Influentele bucatariilor etrusciilor si grecilor sunt prezente si astazi.
Romanii au detinut puterea politica asupra teritoriul aproapre doua mii de ani, au integrat civilizatia greaca si au creat un imperiu care a pus fundamentele civilizatiei occidentale. De asemenea, au importat o multime de alimente din intreaga lume. Navele romane au transportat alimente de baza, cum ar fi graul si vinul, precum si o varietate de condimente din China, pentru a satisface pofta romanilor pentru ingredientele exotice.
Bucataria romanilor a influentat generatiile secolelor care au urmat. Caderea imperiului roman a determinat valuri de invazii ale popoarelor barbare. Ei au distrus si ars totul in jur, dar au luat cu ei obiceiurile culinare ale romanilor. Au trecut secole pana cand ordinea a fost restabilita si popoarele medievale au inceput sa reconstruiasca arta culinara.
In perioada medievala, absenta unei autoritati centrale a permis crearea oraselor independente. Acestea erau denumite "comuni" si se intindeau de la poalele Alpilor pana in Napoli iar economia si arta se dezvoltau mai repede decat in orasele europene. Orasele din nordul Italiei se bazau pe negotul de tesaturi si condimente cu tarile din partea de nord a Europei. Bucataria Italiei s-a nascut din mixul culinar al fiecarei zone in parte.
Dupa caderea oraselor din nordul Italiei, acest teritoriu a fost ocupat de Franta si Austria, care si-au lasat amprenta asupra bucatariei acestei zone. Bogatia culinara a oraselor din nordul Italiei se bazeaza pe pastele proaspete. In timp ce macaroanele se produceau pentru mase, pastele proaspete asociate cu oua, branza, zahar si smantana erau produse de lux pentru inalta societate. Chiar daca acest tip de paste s-au raspandit in toata lumea, doar in partea de nord a Italiei sunt intalnite cele mai spectaculoase retete. Din acest motiv, multi considera Bologna capitala gastronomica a Italiei.
Toscana este un fenomen in istoria Italiei. De la inceputul secolului al XIII-lea orasul Florenta s-a dezvoltat economic datorita sistemului bancar. Familia De Medicis, familie de mercenari si bancheri, au fost iubitori de arte si au investit in miscarea care va fi cunoscuta ca Renastere. Acesta a fost inceputul unei noi viziuni asupra omului, ca fiind singurul care isi poate influenta destinul. Noi reguli sociale au fost create si exportate catre Europa. Renasterea a initiat o revolutie in arte, care s-a reflectat si in bucataria italiana, prin mancarurile sofisticate si extravagante.
In timp ce regiunea de nord a fost condusa de mai multe entitati politice, sudul Italiei a ramas unificat pentru o lunga perioada de timp. Sudul Italiei a fost sarac si izolat deoarece a fost separat de rutele comerciale cu nordul Europei. Din acest motiv, locuitorii din sudul Italiei s-au descurcat cu ce au avut. Dar tot aici, in partea de sud, s-au nascut cele mai populare preparate ca spaghetti si pizza. Pastele fainoase uscate sunt tot o contributie definitorie a sudului Italiei asupra bucatariei tarii.
Macaroanele uscate sunt ideale pentru a fi stocate, comercializate si transportate. Prezente in Sicilia o data cu ocupatia araba, macaroanele au devenit populare si in Napoli in 1700. De aici a inceput exportul macaroanelor uscate in intreaga lume. Ocupatia musulmana in Sicilia si-a adus contributia asupra bucatariei siciliene. Arabii au importat alimente precum orez, spanac, alcool, portocale, lamai, caise si zahar.
Traditiile locale sunt un rezultat al istoriei si influenteaza in prezent viata locuitorilor. Diferentele culturale si sociale sunt prezente in toata Italia, desi marketingul de masa tinde sa niveleze aceasta diversitate. Intr-o tara a varietatilor este greu de definit un stil culinar propriu al italienilor. Produsele traditionale ale fiecarei regiuni in parte sunt cele care diferentiaza bucataria italiana de altele.