Din aceeasi categorie
|
Faraonul Narmer 1.695 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regatul uitat Axum 806 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Civilizatii antice: Regatul Kandy 725 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Civilizatii antice din Orient: Regatul Gandhara 626 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Civilizatii antice: Colchis, un regat amintit in mituri 570 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Arabia Saudita 933 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stefan cel Mare partea I 1.394 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Henric al VIII-lea si cele sase sotii 1.013 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria tartei Tatin 690 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Emiratele Arabe Unite 560 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Regatul Tarilor De Jos
| Adaugat de Cozana | 15.11.2012 |  Adauga
la favorite |
913 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteOrganizarea politica: Regatul Tarilor de Jos (Koninkrijk der Nederlanden in neerlandeza) este o monarhie constitutionala federala, care include Tarile de Jos (Olanda), Aruba si Antilele Olandeze (neerlandeza: Nederlandse Antillen). Regina regatului este regina Olandei, Beatrix, iar prima regina a fost Juliana.
Inainte de 1954, "Regatul Tarilor de Jos" se referea la Olanda si dependentele olandeze. Regatul exista in forma actuala din 1954. Din acest an, tarile care au facut parte din regatul sunt: Surinam, Antilele Olandeze (cu Aruba) si Tarile de Jos. Surinam si-a proclamat independenta in 1975 si Aruba au a devenit autonoma in 1986.
La momentul actual Regatul Tarilor de Jos are capitala la Amsterdam si detine 12 provincii: Drenthe, Flevoland, Frizia, Gelderland, Groningen, Limburg, Brabantul de Nord, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Overijssel, Utrecht si Zeelanda. Teritoriul se afla in administratia monarhului si a consiliului de ministri. Regele si ministrii sai, care sunt raspunzatori in fata Parlamentului, formeaza impreuna Guvernul. Populatia este reprezentata de catre Staten-generaal, format dintr-o camera a reprezentantilor si o camera a senatorilor.
Coroana neerlandeza se transmite in ordinea primogeniturii, pe linie masculina, in descendenta legitima a regelui Willem I. In cazul in care nu exista nici un mostenitor pe linie barbateasca, tronul revine fiicei prim nascute a regelui defunct. In cazul in care nu exista un astfel de succesor, coroana revine personei celei mai apropiate in grad de rege, nu mai departe de gradul trei de rudenie, prioritate avand baietii in fata fetelor si primul nascut asupra mezinilor. In cazul in care nici asa nu exista succesor, Parlamentul este cel care va desemna un nou suveran.
Istoria dinastiei Tarilor de Jos se intersecteaza cu cea a dinastiei Luxembourgului. Cele doua case regale descind dintr-un conte de origine germanica: contele Dedo de Laurenburg. Urmasii acestuia au dobandit, in sec XII, comitatul de Nassau. La mijlocul acestui secol Casa de Nassau s-a scindat in doua ramuri, prin cei doi fii ai contelui Henri II: ramura lui Walram si ramura mezina a lui Othon. Celei dintai ii apartine dinastia luxemburgheza, iar celei din urma ii apartine casa regala a Olandei. Casa regala a Olandei, respectiv a Tarilor de Jos, poarta numele de Orania Nassau.
Provinciile neerlandeze sunt unificate in timp de catre puternicii duci de Bourgogne, care isi extind dominatia asupra acestor teritorii. In anul 1477 Marie de Bourgogne se casatoreste cu Maximilian al Austriei, astfel ca teritoriul Tarilor de Jos trece sub dominatie austriaca. In sec. XVI, Henri III de Nassau – un descendent indepartat al lui Othon - se casatoreste cu Claude de Chalon d’Arlay, mostenitoare a principatului de Orania si a 32 de seniorii in Burgudia. Rene, singurul lor fiu, moare in 1544 fara mostenitori, astfel ca titlurile si posesiunile acestuia sunt transmise varului sau – Willem de Nassau. In acest fel cei din familia Nassau devin printi suverani de Orania, titlu pe care il asociaza numelui lor.
Familia regala este astazi mai numeroasa decat oricand. Dupa Willem, regina mai naste doi fii: Johan Friso si Constantijn. Toti trei sunt casatoriti: Willem cu printesa Maxima, Johan cu Mabel Wisse Smit si Constantijn cu printesa Laurentien. Sora reginei, Margriet, casatorita cu Pieter van Vollenhoven, are, la randul ei, patru fii. Cinci dintre cei sapte printi au drept de mostenire asupra coroanei Tarilor de Jos, la fel ca si Margriet. Doi dintre ei si-au pierdut drepturile de succesiune din cauza casatoriile morganatice pe care le-au facut.
Inainte de 1954, "Regatul Tarilor de Jos" se referea la Olanda si dependentele olandeze. Regatul exista in forma actuala din 1954. Din acest an, tarile care au facut parte din regatul sunt: Surinam, Antilele Olandeze (cu Aruba) si Tarile de Jos. Surinam si-a proclamat independenta in 1975 si Aruba au a devenit autonoma in 1986.
La momentul actual Regatul Tarilor de Jos are capitala la Amsterdam si detine 12 provincii: Drenthe, Flevoland, Frizia, Gelderland, Groningen, Limburg, Brabantul de Nord, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Overijssel, Utrecht si Zeelanda. Teritoriul se afla in administratia monarhului si a consiliului de ministri. Regele si ministrii sai, care sunt raspunzatori in fata Parlamentului, formeaza impreuna Guvernul. Populatia este reprezentata de catre Staten-generaal, format dintr-o camera a reprezentantilor si o camera a senatorilor.
Coroana neerlandeza se transmite in ordinea primogeniturii, pe linie masculina, in descendenta legitima a regelui Willem I. In cazul in care nu exista nici un mostenitor pe linie barbateasca, tronul revine fiicei prim nascute a regelui defunct. In cazul in care nu exista un astfel de succesor, coroana revine personei celei mai apropiate in grad de rege, nu mai departe de gradul trei de rudenie, prioritate avand baietii in fata fetelor si primul nascut asupra mezinilor. In cazul in care nici asa nu exista succesor, Parlamentul este cel care va desemna un nou suveran.
Istoria dinastiei Tarilor de Jos se intersecteaza cu cea a dinastiei Luxembourgului. Cele doua case regale descind dintr-un conte de origine germanica: contele Dedo de Laurenburg. Urmasii acestuia au dobandit, in sec XII, comitatul de Nassau. La mijlocul acestui secol Casa de Nassau s-a scindat in doua ramuri, prin cei doi fii ai contelui Henri II: ramura lui Walram si ramura mezina a lui Othon. Celei dintai ii apartine dinastia luxemburgheza, iar celei din urma ii apartine casa regala a Olandei. Casa regala a Olandei, respectiv a Tarilor de Jos, poarta numele de Orania Nassau.
Provinciile neerlandeze sunt unificate in timp de catre puternicii duci de Bourgogne, care isi extind dominatia asupra acestor teritorii. In anul 1477 Marie de Bourgogne se casatoreste cu Maximilian al Austriei, astfel ca teritoriul Tarilor de Jos trece sub dominatie austriaca. In sec. XVI, Henri III de Nassau – un descendent indepartat al lui Othon - se casatoreste cu Claude de Chalon d’Arlay, mostenitoare a principatului de Orania si a 32 de seniorii in Burgudia. Rene, singurul lor fiu, moare in 1544 fara mostenitori, astfel ca titlurile si posesiunile acestuia sunt transmise varului sau – Willem de Nassau. In acest fel cei din familia Nassau devin printi suverani de Orania, titlu pe care il asociaza numelui lor.
Familia regala este astazi mai numeroasa decat oricand. Dupa Willem, regina mai naste doi fii: Johan Friso si Constantijn. Toti trei sunt casatoriti: Willem cu printesa Maxima, Johan cu Mabel Wisse Smit si Constantijn cu printesa Laurentien. Sora reginei, Margriet, casatorita cu Pieter van Vollenhoven, are, la randul ei, patru fii. Cinci dintre cei sapte printi au drept de mostenire asupra coroanei Tarilor de Jos, la fel ca si Margriet. Doi dintre ei si-au pierdut drepturile de succesiune din cauza casatoriile morganatice pe care le-au facut.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.