Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei intre anii 1457 si 1504. A domnit aproape 50 de ani, durata care nu a mai fost egalata in istoria Moldovei. In timpul sau, tara a dus multe lupte pentru independenta impotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei si Regatul Ungariei. Mai multe dintre bisericile si manastirile construite in timpul domniei sale sunt astazi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.
Calitatile umane, cele de om politic, de strateg si de diplomat, actiunile sale fara precedent pentru apararea integritatii tarii, initiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiratia unor ilustri contemporani, iar, gratie traditiei populare, a fost transformat intr-un erou legendar.
Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cantat in balade: Stefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare.
Iata cum il descrie Grigore Ureche in cronica sa: "Fost-au acest Stefan, om nu mare la statu, manios, si degraba a varsa sange nevinovat: de multe ori, la ospete omoraia fara giudet. Amintrelea era om intreg la fire, nelenesu si lucrul sau stia a-l acoperi si unde nu gandeai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie, insusi se varaia ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze si pentru aceia raru razboiu de nu-l biruia si unde-l biruiau altii nu pierdea nadejdea ca stiindu-se cadzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui si fiul sau, Bogdan-voda, urma lui luase de lucruri vitejasti cum se tampla: den pom bun roade bune op sa iasa."