Karl Marx, filozoful care a vrut sa schimbe lumea

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

28.02.2019

Adauga la favorite

460 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Nascut la 5 mai 1818 la Trier, in Renania Germana, Marx intra la 17 ani la Universitatea din Bonn, pentru a studia dreptul. Din cauza comportamentului sau dezordonat, tatal sau il trimite la Berlin, unde continua in aceeasi nota, cu prezenta slaba la cursuri. In 1841 isi sustine la Jena teza de doctor in filosofie cu titlul “Deosebirea dintre filosofia naturii la Democrit si filosofia naturii la Epicur". Nereusind sa obtina un post de conferentiar, se apuca de gazetarie, ajungand redactor-sef la Gazeta Renana, ziar liberal din Koln care este suprimat la scurt timp. Marx colaboreaza la Analele germano-franceze, care promova idei revolutionare, motiv pentru care Marx nu se mai poate intoarce in tara in conditiile emiterii de catre Prusia a mandatelor de arestare pentru redactori. Se imprieteneste cu Friedrich Engels, cu care va colabora pana la sfarsitul vietii. In 1847 participa la congresul Ligii Comuniste in Londra, a carei doctrina o expun in “Manifestul Partidului Comunist" din 1848. Marx se instaleaza cu familia la Londra din cauza ideilor sale revolutionare, unde va suferi numeroase lipsuri materiale si va trai in conditii deplorabile, izbutind insa sa realizeze principala opera, “Capitalul", despre care recenziile vremii lipsesc aproape complet. Moare la 14 martie 1883. Alte lucrari demne de amintit ar fi:“Manuscrise economico-filosofice", “Mizeria filosofiei", “Contributii la critica economiei politice", “Teze despre Feuerbach".

Principiile filosofice

Initial Marx a fost influentat de Hegel, de care insa se va dezice. Hegel considera istoria drept o succesiune de evenimente cu sens, care se insiruie in conformitate cu dialectica interna. Spiritul lumii sau spiritul absolut intervine in istorie si prin ea isi realizeaza devenirea si dobandirea constiintei de sine. Realitatea nu este de neinteles, cum era pentru Kant care sustinea imposibilitatea cunoasterii esentelor, ci dimpotriva, in acord perfect cu ratiunea. Pentru Marx insa subiectul istoriei sunt oamenii, nu realitatea divina care pentru el este un misticism. Realitatea concreta trebuie sa primeze si pornind de aici trebuie sa se elaboreze o filosofie a existentei umane care recunoaste radacina omului in om. Departe de idealismul Hegelian, pentru Marx, adeptul pragmatismului, omul isi demonstreaza puterea si realitatea in convietuirea cu altii. Existenta sociala determina constiinta umana si nu invers. Societatea nu inseamna in primul rand constiinta colectiva, ci munca colectiva, omul fiind mai inainte de toate un animal economic care isi dezvolta gandirea pe baza fortelor de productie si relatiilor economice. Exista desigur si o suprastructura ideologica ce cuprinde ideile, statul, familia, morala, religia, dar legile istoriei nu sunt aici, ci in baza economica, o baza in care functioneaza dialectica relatiilor prin conflictul dintre clasele sociale. Se intrevede aici si marea inraurire a darwinismului:omul este un animal, lupta pentru supravietuire, supravietuieste cel mai adaptabil, progresul se realizeaza doar pe calea conflictului.

Teoria lui Marx nu ramane doar in stadiul de teorie, pentru ca Marx aspira sa schimbe lumea. El observa ca omul s-a indepartat de sine, s-a alienat, dar motiveaza devalorizarea sa doar prin prisma economica:omul este separate de produsul muncii sale, care devine marfa in capitalism si il face pe om dependent de sistem. Munca salariata este si ea doar un mijloc de supravietuire, forta de munca fiind comercializata si omul ajungand el insusi marfa. Banii, “tarfa universala", il instraineaza si pe om de om, ei sunt adevaratul spirit universal. “Puterea divina a banilor rezida in esenta lor, ca esenta generica instrainata, care alieneaza si se alieneaza, a omului". Dar proletariatul poate schimba aceasta conditie odata ce devine constient de ea. Capitalismul insemna pentru Marx saracirea si asuprirea muncitorilor, care de fapt ii imbogatesc pe cei bogati prin munca lor. Dar odata cu instaurarea “oranduirii socialiste" situatia se va schimba pentru ca mijloacele de productie vor deveni proprietate comuna. Egalitarismul s-a realizat insa in saracie…pentru ca imperiul necesitatii nu a disparut nicidecum, iar stim cat de umana a devenit societatea in comunism…Lenin considera doctrina ca fiind succesoarea legitima a conceptiilor celor mai importante ale omenirii veacului al XIX-lea:filosofia germana, economia politica engleza si socialismul francez, care se incheaga impreuna in materialismul dialectic/istoric.

Marx a vrut sa-l elibereze pe om de conditia sa, dorind fericirea pentru cei multi, asemenea unui Prometeu. Viziunea sa revolutionara a dorit nu sa schimbe o stare sociala sau un regim, ci politica insasi, sa schimbe temeliile lumii din care trebuie sa dispara religia, statul, clasele, omul depinzand doar de el insusi si de legile sociale pe care le va constientiza. Paradoxal, partidele si statele socialiste care se revendica de la doctrina marxista au produs un stat omnipotent care a urmarit totala absorbtie a societatii civile. Dupa cum il descrie si Orwell, este sistemul capabil sa transforme oamenii in roboti lipsiti de doza minimala de constiinta. Este Marx autorul moral al experimentului infiorator numit comunism? In aceeasi masura in care Nietzsche este vinovat de genocidul nazist. Dintr-un punct de vedere am putea spune ca ideile sale pericuoloase i-au facut pe multi sa creada ca fenomenele sociale sunt perfect determinabile prin prisma profetiilor istorice. Prin faptul ca i-a negat omului orice alta dimensiune in afara celei economice. Prin faptul ca introduce conceptia darwinista in prim-plan, sustinand conflictul ca singura cale de dezvoltare. Prin faptul ca absolutizeaza planul cezarului si nu atribuie omului niciun fel de aspiratii morale sau spirituale. Prin faptul ca sistemul sau a fost izvor de argumentare si credinta oarba pentru dictatori. Cu toate acestea, Marx a ramas un om al ideii. A cautat un adevar in onestitate intelectuala, dupa cum opineaza Karl Popper, iar ca savant a fost un economist remarcabil. In universitatile occidentale este vazut ca unul dintre marii cugetatori ai lumii, textele sale fiind recunoscute ca parte din mostenirea noastra culturala. Poate chiar si-a dorit fericirea semenilor, doar ca utopia sa, numita de Popper romantism, nu a reusit decat sa transforme raiul visat intr-un iad materializat. Dar materializat nu de Marx.

Karl Marx, filozoful care a vrut sa schimbe lumea

Semnaleaza o problema