Bosimanii sunt un grup etnic ce traieste in Namibia si Botswana, in desertul Kalahari. Populatia nomada de vanatori si culegatori San (sau bosimanii) traia odata in intreaga regiune sudica a Africii, dar influentele externe i-au restrans teritoriul la actualul Kalahari, ultimul sau refugiu. Astazi mai exista aproximativ 55000, iar dintre ei abia 2000 mai traiesc exclusiv din vanatoare si culegerea de plante.
Bosimanii sunt, probabil, cei mai devotati ecologisti de pe Terra; ei cred ca, daca nu trateaza natura cu respect, risca sa starneasca mania Fiintei Supreme. De aceea, vaneaza si culeg exact atat cat le trebuie pentru a supravietui. Cam de inaltimea pigmeilor din Africa Centrala, au fese mari, foarte proeminente, si coapse vanjoase, care servesc drept “camara de provizii", aici depozitandu-se hrana consumata in cantitati mari in perioadele de belsug. Femeile si copiii isi petrec cea mai mare parte a timpului culegand plante suculente si prinzand animale mici, pe care le mananca. Orice copil San cunoaste si deosebeste 200 de plante diferite. Barbatii sunt vanatori excelenti. Varfurile sagetilor pe care le folosesc sunt inmuiate intr-o otrava preparata din pupele unor specii de purici.
Se impart in mai multe subgrupuri (gwi, gana, nharo, aueisi, auni-khomani, xoo, juhoansi, xu, kxoe, shua si kua), avand fiecare un teritoriu propriu. Fiecare subgrup este impartit la randul sau in comunitati familiale de la 20 la 100 de persoane, care se strang in jurul surselor de apa in timpul sezonului secetos, pentru ca apoi sa se imprastie. Nu exista ierarhie sociala si nici putere politica centralizata.
Comunitatea este intemeiata pe valori cum ar fi egalitatea, complementaritatea si responsabilitatea. Nu practica nici un cult; singurele lor legaturi cu lumea spirituala sunt reprezentate de ritualuri in cursul carora samanul, in transa, intra in contact cu zeii si/sau cu spiritele mortilor.
Limbile khoe sau non-khoe (numite in mod obisnuit “limbi cu click") vorbite de diferitele subgrupuri apartin familiei khoisan.
Sunt cunoscuti pentru picturile si gravurile rupestre raspandite in intreaga Africa australa, realizate incepand din 26.000 i.Hr. pana in secolul al XlX-lea d.Hr. Picturile, si gravurile trateaza, printr-o serie de metafore, problemele vitale ale societatii, cosmologiei si religiei. Unele dintre ele au stransa legatura cu activitatile samanilor si capata sens daca sunt corelate cu credintele bosimane. Muzica vocala polifonica este astazi cea mai dezvoltata activitate artistica a lor.
Sunt considerati primii locuitori ai sudului Africii: erau raspanditi probabil din regiunea Capului din Africa de Sud pana in Zimbabwe. De circa 200 de ani, sub presiunea populatiilor de pastori khoisan, apoi a celor bantu, bosimanii s-au deplasat, in mai multe valuri, in directia desertului Kalahari.
De la sosirea colonistilor, la sfarsitul secolului al XVII-lea, o parte dintre ei au fost deposedati de teritoriile lor. Astazi putini mai sunt cei care isi pastreaza modul de viata ancestral seminomad; cel mai adesea bosimanii sunt angajati la ferme si sedentarizati.