Pelesul, visul nebunesc al lui Carol I.

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

19.07.2018

Adauga la favorite

804 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Constructia palatului a durat 39 de ani si a costat 198 milioane de dolari, platiti prin sacrificiul financiar al monarhului

In cautarea unui loc in care sa ridice o resedinta de vara, Carol I (1839-1914), ales Domn al Romaniei in 1866, ajunge si in comuna Podu Neagului, un mic sat de munte cu peisaje salbatice care primeste, cativa ani mai tarziu, la initiativa suveranului, numele de Sinaia. Regele cumpara 1000 de pogoane in localitate si, in 1873, demareaza proiectul unei case de vacanta pentru familie. Doi ani le-au trebuit constructorilor sa stabilizeze fundatia, iar 300 de muncitori au muncit pentru a consolida terenul, afectat de alunecari si cursurile de apa subterane. Inca de atunci, Castelul Peles bifeaza o premiera, prima constructie din Romania a carei fundatie este din beton. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a avut loc intr-un cadru festiv la 10/22 august 1875. La fundatia castelului au fost depuse doua pergamente intr-un tub de sticla, inchis intr-unul de plumb, impreuna cu o colectie de monede de aur de 20 de lei, batute in numar redus, cu chipul domnitorului Carol. Pergamentele contineau declaratia de intentie si actul de fundatie al Castelului Peles, momentul fiind si inceputul unui vis arhitectonic maret al suveranului, Castelul Peles. Un proiect intins pe o perioada de 39 de ani Potrivit documentelor epocii, elaborarea planurilor initiale ale castelului Peles i-au fost incredintate arhitectului Wilhelm von Doderer (1825-1900), profesor la Technische Hochschule din Viena. Doderer a inaintat suveranului trei propuneri de proiecte arhitectonice, inspirate din arhitectura castelelor renascentiste franceze de pe valea Loirei si din stilul edificiilor vieneze de pe Ringstrasse. Proiectele sunt respinse de catre Carol I in 1876, iar conducerea lucrarilor este incredintata arhitectului german, Johannes Schultz. Cladirea cu aspect de chalet elvetian, compusa din doua etaje propusa de Schultz, era decorata la exterior in stil german. Interesant este ca, desi a fost inaugurat oficial cativa ani mai tarziu, la 7 octombrie 1883, devenind resedinta de vara a Familiei Regale (Carol I si Elisabeta stateau la Peles din mai si pana in noiembrie) si un important centru administrativ, cultural si politic, amenajarea vastului proiect care inseamna Castelul Peles a incetat cu adevarat abia la moartea suveranului, in 1914, adica la 39 de ani de la punerea pietrei de temelie. Este, de altfel, forma in care poate fi admirat si in prezent. In anul 1894, la conducerea lucrarilor este numit arhitectul ceh, Karel Liman (1860 – 1928). Sub coordonarea sa, intre 1895-1897 sunt amenajate capela Reginei Elisabeta de la etaj, apartamentele principeselor de Wied si Hohenzollern de pe latura de nord si Mezaninul. Intre anii 1903 – 1906, Liman proiecteaza Galeria de marmura, Sala de concerte, Sala mica de muzica si baia reginei si amenajeaza incaperi la nivelul al II-lea, corespondentul primei Mansarde: camera doamnei Mavrogheni, marea doamna a Palatului si apartamentele oaspetilor din aripa de nord a castelului. Regele Carol I la Peles, aproximativ 1912. FOTO peles.ro Intre 1906-1914, se intreprind lucrarile de amenajare a teraselor exterioare. La 1906 este inaltat turnul central al castelului, cu o inaltime de 66 de metri, unde un an mai tarziu a fost montat ceasul cu trei cadrane, creatie a Fabricii de ceasuri de turn a Curtii regale din Bavaria, Johann Mannhardt. Totodata, sunt amenajate Sala veche de muzica, Sala Florentina si Sala Coloanelor, pe locul primei Camere de sah, iar Sufrageria regala este extinsa. La etaj, pe aripa de nord, este construit Apartamentul primului ministru. Intre anii 1905 – 1906, sunt concepute vastul Apartament imperial, compus din Salon mare, Salon mic, Dormitor, Budoir, Baie si Camera valetului si Apartamentul principilor mostenitori, Ferdinand – Maria. In anul 1906, au loc modificari ale Salii de teatru de la Parter. Tot acum, sala este adaptata proiectiilor cinematografice, prin amenajarea cabinei de proiectie. Aparatura cinematografica a fost modernizata in 1939, de Societatea Concordia din Bucuresti, la cererea expresa a regelui Carol al II-lea. Intre anii 1908 – 1911, este definitivata constructia Salilor de arme, ca si decoratia Salii Florentine, dupa planurile arhitectilor Karel Liman si Ferdinand de Tiersch, acesta din urma, consilier al regelui Ludovic al II-lea al Bavariei. Intre anii 1907 si 1911, este amenajat Holul de onoare pe locul celei de-a doua curti interioare, principala sala de receptie a castelului. Holul este decorat in stilul Renasterii germane, cu subtile accente baroce, de catre Bernhard Ludwig din Viena, care colaboreaza strans cu arhitectul Liman. Modelul de inspiratie al salii il constituie Sala Fredenhagen a Palatului Camerei de Comert din Lubeck. In paralel, sunt construite la Parter, Sala de sah si Sala de biliard, in continuarea Salii maure. In sfarsit, intre anii 1911-1914 este amenajata terasa cu busturi de imparati romani, iar pe aripa de sud-est, este proiectata Sala consiliilor de catre arhitectul Liman si decoratorul vienez, Bernhard Ludwig. Lucruri inedite despre castel Poiana si platforma castelului au fost edificate prin dislocarea partiala a unor zone ale muntelui Molomot, nivelate pentru obtinerea pamantului necesar construirii pantelor, aleilor si teraselor. Cu ajutorul unui funicular aerian au fost transportati peste 20.000 de metri cubi de pamant. Materialele de constructie sunt, in cea mai mare parte, de provenienta romaneasca: zidaria este facuta cu pietris din raul Prahova, piatra a fost extrasa din carierele de la Piatra Arsa si Lunca Mare, piatra verde adusa de la Slanic, lemnul din padurile din imprejurimi, iar caramizile au fost coapte pe santier. De asemenea, zidarii si tamplarii au fost mesteri romani. Castelul Peles, o bijuterie arhitectonica. FOTO peles.ro In 1883, anul inaugurarii, castelul a fost dotat cu hidranti instalati de firma Thiergartner din Mainz care sunt inca functionali. In anul 1884 este instalata reteaua electrica, castelul dispunand de un grup electrogen propriu, fiind primul castel electrificat din Europa, iar la 1897 este construita centrala electrica. Printre tehnologiile moderne de la Peles se mai numara liftul, plafonul de sticla mobil al Holului de Onoare si aspiratorul central de praf, si el functional in prezent. Cele 2.000 de personaje sculptate in lambriurile Holului de Onoare au fost realizate de catre 140 de artisti care au lucrat timp de sase luni, zi si noapte. Constructia, decorarea si mobilarea Holului de Onoare au atins, in anul 1911, suma de 1 milion si jumatate lei-aur. In perioada antebelica, leul-aur echivala cu 12 dolari, la valoarea de atunci a dolarului. Sumele avansate in epoca pentru constructia Pelesului au fost de peste 16,5 milioane de lei-aur, fonduri proprii ale regelui, care si-a vandut o mosie din Germania pentru a putea plati costurile terenului si a ridicarii edificiului. O controversa legata de castel este folosirea si de fonduri publice, idee promovata in timpul regimului comunist. Castelul are 160 de camere, dintre care aproximativ 30 de bai. Pelesul gazduieste peste 60.000 de obiecte de arta care fac parte din patrimoniul cultural national romanesc. Acestea se constituie in mai multe colectii: exista colectia de arme, cea mai valoroasa din tara, ca numar si ca valoare intrinseca a obiectelor, colectia de mobilier, cea de arta decorativa, colectia de arta plastica, de vitralii, de textile si decoratiile exterioare din piatra, marmura si ceramica (statuile si basoreliefurile de pe terase). Una dintre cele mai importante colectii este decoratia din lemn sculptat manual care se prezinta intr-o stare impecabila. Lucrata in ateliere celebre din strainatate, Austria si Germania, si nu se cunoaste secretul prelucrarii lemnului care il face ca, dupa o suta de ani, sa fie intr-o stare atat de buna. Pe langa castel au fost construite Pelisorul (pentru principii mostenitori Ferdinand si Maria), Corpul de Garda, Economatul, Casa de Vanatoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electrica si Vila Sipot. Pana la terminarea castelului, in 1883, Regele Carol I si Regina Elisabeta au locuit la Manastirea Sinaia si in Casa de Vanatoare, terminata inaintea castelului. Ultimul mare eveniment, semicentenarul Pelesului Dupa 1914, Castelul Peles, care putea fi vizitat inca din timpul regelui Carol I, si-a exersat in continuare functia de reprezentare si de muzeu, fara a mai fi insa locuit timp 6 luni pe an, asa cum obisnuia suveranul fondator. Pana in 1947, devine spatiu aulic pentru vizitele oficiale sau gazduieste ceremonii cu caracter militar. Cel mai important eveniment organizat la Sinaia si gazduit de castelul Peles pana la abdicarea Regelui Mihai, in decembrie 1947, a fost legat de sarbatorirea semicentenarului castelului in anul 1933 de catre Regele Carol al II-lea (1930-1940). La Peles s-a nascut, in 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei nascut pe pamant romanesc si primul botezat in religia ortodoxa. In 1921, la Foisor, s-a nascut fiul sau, regele Mihai I. In 1921, are loc la Peles, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea. Castelul Peles a functionat ca muzeu inca din timpul lui Carol I. FOTO peles.ro Dupa abdicarea regelui Mihai, in 1948, Castelul Peles este confiscat de autoritatile comuniste, fiind declarat muzeu in 1953. Ulterior, in perioada 1975-1990, castelul va fi inchis publicului. In prezent, conform Memorandumului de intelegere semnat intre reprezentantii Casei Regale a Romaniei si cei ai Ministerului Culturii, la 1 martie 2007, imobilele Peles si Pelisor au fost retrocedate Familiei Regale romane, iar patrimoniul mobil face parte din patrimoniul national si nu au facut obiectul retrocedarii. Familia Regala a inchiriat statului cele doua imobile care functioneaza ca muzee, administrate de Ministerul Culturii si Patrimoniului National. Personalitatile care au vizitat Castelul Peles Printre cei mai de vaza oaspeti, pe vremea lui Carol I, s-a numarat imparatul Austro-Ungariei Franz-Joseph, in 1896, ocazie cu care e reinnoit tratatul Romaniei cu Tripla Alianta, chiar la castel. In 1906 se astepta o noua vizita a imparatului, cu ocazia sarbatoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, care a costat suma de 100.000 lei-aur, insa vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc. Oaspeti ii sunt lui Carol I la Peles si principele Alexandru de Battenberg, al Bulgariei, tarul Ferdinand, urmasul lui Alexandru, regele Gustav al Suediei, reginele Ema a Olandei si Maria Theresa a Bavariei. La Peles vin si sunt ospatati arhiducii Rudolf si Stephanie de Habsburg, in 1884, ca si Franz Ferdinand de Habsburg, in 1909, an in care vine la Peles si Kronprintul Wilhelm al Germaniei. Din Istanbul vine Iussuf Izzedin, principele mostenitor al Imperiului Otoman. Familia regala romana e vizitata la Peles de marele duce Boris al Rusiei, de ducele Alfred de Edinborough, de Charlotte si Bernhard al III-lea de Sachsen-Meiningen si de numeroase alte rude ale familiei regale romane. Tot la Peles sunt gazduiti multi dintre invitatii reginei la manifestarile sale culturale, mai ales la concerte (aproape zilnice sustinute de regula de regina la pian, G. Enescu, la vioara si Dinicu la violoncel). Poetul Vasile Alecsandri era preferatul reginei si unul dintre cei mai pretiosi consilieri. Principesa Maria a intalnit la concertele reginei personalitati ca Sarah Bernhardt, Catulle Mendes, Sarasate, Hubermann, scriitorul francez Pierre Loti etc. In perioada lui Nicolae Ceausescu, pentru Gerald Ford, presedintele Statelor Unite aflat in vizita in Romania, gazdele au organizat si o vizita la Peles. De doua ori, aici a fost primit si ospatat „omologul bulgar" Todor Jivkov, iar a treia oara ospete a fost liderul est-german Erich Honecker. Din 1982, fosta resedinta de vara a regilor n-a mai fost folosita deloc. In prezent, Castelul Peles este vizitat anual de mii de turisti din tara si din strainatate, nu mai putin de 7,6 milioane din 1990 si pana in prezent. Va mai recomandam

Pelesul, visul nebunesc al lui Carol I.

Semnaleaza o problema