Sporirea efectivelor de taurine si a calitatii lor nu se poate realiza daca nu se acorda o atentie deosebita cresterii tineretului taurin. De modul cum se face hranirea si ingrijirea viteilor de la fatare si pana la intarcare depinde, in mod deosebit, starea de sanatate a acestora si, implicit, procentul de morbiditate din efectiv.
Perioada de la nastere pana la intarcare, in care primul furaj folosit in hrana vitelului este colostrul, iar apoi laptele este denumita perioada de alaptare si poate fi naturala, artificiala sau mixta.
Alaptarea naturala, metoda prin care viteii sug singuri la vaca, se practica in gospodariile familiare, insa este neeconomica deoarece nu se poate cunoaste cantitatea de lapte consumata de vitel. Viteii alaptati natural pot consuma prea mult lapte, ceea ce produce tulburari digestive, sau cantitati mai mici, in cazul vacilor cu productii scazute, nepermitand dezvoltarea normala a acestora. Un alt inconvenient al alaptarii naturale il reprezinta faptul ca viteii se intarca mult mai greu, vaca da mai putin lapte pe lactatie, iar mulsul mecanic nu se poate aplica.
Alaptarea artificiala este metoda cea mai economica de crestere a viteilor, fiind folosit laptele integral sau substituentii de lapte. In conditiile de exploatare intensiva din fermele specializate in cresterea si exploatarea vacilor de lapte, precum si in complexele de tip intensiv, abandonarea sistemului traditional de alaptare naturala a viteilor si trecerea la hranirea cu substituenti de lapte, nutreturi combinate si fanuri de buna calitate reprezinta o necesitate obiectiva. Acest sistem este superior din punct de vedere economic si practic oricarui alt sistem de crestere a viteilor si duce atat la obtinerea unui tineret femel apt de monta la varsta de 15-18 luni, cat si la realizarea unor sporuri mari in greutate in cazul tineretului specializat in productia de carne. Pe langa avantajele economice, alaptarea artificiala este o metoda rationala, stiintifica si se poate face la biberon sau la galeata. Aplicarea acestui sistem presupune respectarea normelor de zooigiena si a programului de alaptare. Astfel, vasele sau galetile si biberoanele folosite trebuie spalate dupa fiecare tain, mai intai cu apa rece, apoi cu apa calda si soda sau lesie, iar la urma cu apa fierbinte, dupa care se aseaza pe raft cu gura in jos. O alta masura este aceea potrivit careia laptele muls, in cazul alaptarii la biberon, sa fie administrat imediat dupa muls, pentru a nu se raci, iar substituentul se va pregati la 39-40°C, astfel incat pana la momentul administrarii sa aiba 37-38°C, aceeasi temperatura cu a laptelui matern in momentul mulgerii.
Alaptarea mixta este sistemul prin care viteii sunt lasati langa vaca 6 zile, cat consuma colostrul, dupa care sunt izolati in boxe de crestere, unde se continua alaptarea artificiala cu substituent si lapte integral pana la intarcare. Metoda se recomanda in exploatatiile familiale unde se practica mulsul mecanizat al vacilor, cu mentiunea ca obisnuirea viteilor cu acest sistem de alaptare sa se faca treptat, de preferinta la biberon sau la galeata.
Indiferent de sistemul de alaptare, in prima saptamana de viata vitelul trebuie hranit numai cu colostru, ceea ce este foarte important pentru sanatatea si dezvoltarea sa ulterioara. Avantajul hranirii cu colostru rezida, in primul rand, in calitatea deosebita pe care acesta o are. Valoarea nutritiva a colostrului este mai mare decat a laptelui obisnuit, fiind de 2-4 ori mai bogat in proteine si grasime si cu un continut mai mare de saruri minerale si vitamine, in special vitamina A. Colostrul mai contine cantitati importante de imunoglobuline (anticorpi), care trec usor din intestin in corpul vitelului, conferind imunitate nou-nascutului fata de anumite boli, pana la instalarea sistemului propriu de aparare. Prin sarurile de magneziu pe care le contine, colostrul este si un usor laxativ, ajutand la eliminarea meconiului, amestec format din fire de par, mucus si resturi celulare ce se depoziteaza in intestinul gros al fatului de la varsta de 7 luni a perioadei intrauterine.
Deoarece valoarea colostrului se reduce cu fiecare ora, prima alaptare nu trebuie sa intarzie mai mult de 40-60 de minute de la nastere.
Inaintea primului supt (sau muls) ugerul vacii se va spala bine, iar primele jeturi, care contin un numar mare de microbi, se vor mulge intr-un vas separat si se vor trata cu o substanta bactericida sau se vor distruge prin ardere. Colostrul se va verifica sub aspectul caracterelor organoleptice (aspect, miros, culoare), pentru depistarea eventualelor afectiuni ale ugerului (mamite). In prima saptamana de viata vitelul trebuie alaptat de 5-6 ori pe zi, la fiecare tain administrandu-se 500-750 ml, astfel incat cantitatea totala de colostru sa ajunga la 3-5 kg/zi in functie de greutatea corporala a vitelului. In cazul alaptarii naturale, crescatorul va avea grija ca suptul sa se faca si intre cele doua mulsori.
Dupa varsta de 6 zile, daca starea de sanatate si dezvoltare a vitelului este normala, se trece la alaptarea cu lapte integral sau substituent de lapte si la obisnuirea in paralel, de la varsta de 2 saptamani, cu consumul de nutreturi combinate sau concentrate uruite foarte marunt, fan de leguminoase si apa la discretie.
In gospodariile personale intarcarea viteilor se face, de obicei, la varsta de 6 luni dar, in sistemul modern de crestere, se poate face la 4 luni, conform schemei de alaptare prezentate.