Din aceeasi categorie
|
Inaltarea Domnului sau Ispasul. 822 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In cautarea Pastelui - Adevarul 128 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nicolae Steinhardt - Infernul unui om fericit 1.309 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nbah Kyпana (Ivan Kupala) 352 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Craciunul in Grecia 1.397 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bucataria italieneasca 938 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Bucataria italiana 1.932 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Crestinismul Ortodox: Istoria Imperiului Bizantin 97 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Domul Catolic din Timisoara 1.139 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marele rabin Rafael Schaffer. Pastele iudaic 324 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Decalajului intre Pastele ortodox si Pastele catolic
| Adaugat de Cozana | 15.03.2016 |  Adauga
la favorite |
1.162 vizualizari Nota film: 1 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePastele ortodox va fi sarbatorit, in 2016, pe data de 1 mai, potrivit calendarului crestin-ortodox. Catolicii vor sarbatori Invierea Domnului pe data 27 martie, mai devreme cu cinci saptamani. Curios este ca romanii, a caror biserica a adoptat calendarul nou in anul 1923, identic cu cel din Apus, sarbatoresc Craciunul pe rit nou, iar Pastele, conform calendarului vechi. Iata care este explicatia teologilor.
Pastele, cea mai mare sarbatoare crestina, coincide in calendar unei date care variaza de la un an la altul si la care se raporteaza alte sarbatori, precum Rusaliile. Regula dupa care se calculeaza ziua exacta a fost stabilita in cadrul Sinodului Ecumenic de la Niceea, din anul 325 e.n.. "Pentru noi, crestinii, in anul 325, in cadrul primului sinod, care inseamna congres international, care s-a tinut la Niceea, s-au stabilit trei reguli clare pentru calcularea datei Pastelui: sa pice intotdeauna duminica, apoi sa fie dupa prima luna plina a primaverii, dupa echinoctiul de primavara, si daca pica odata cu pastele evreiesc, sa se amane cu o saptamana", explica preotul Mihail Milea, profesor la Seminarul Teologic din Buzau. La inceputul crestinismului, existau foarte multe diferente in praznuirea Pastelui. Cei mai multi crestini din Egipt, Grecia si Apus sarbatoreau Pastele in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Hristos. Vinerea era comemorata moartea lui Hristos, fiind numita Pastele Crucii, iar in duminica urmatoare era sarbatorita Invierea, care cadea dupa prima luna plina ce urma echinoctiului de primavara. Sarbatoarea se numea Pastile Invierii. *Sinodul de la Niceea a hotarar regula de stabilire a datei pascale
Alti crestini din zona Antiohiei serbau Pastele duminica, dar aveau grija ca acea duminica sa cada mereu in saptamana azimilor iudaice. Sinodul ecumenic de la Niceea a fost necesar tocmai pentru a fi eliminate aceste deosebiri. "Au fost perioade in care, de exemplu, oamenii praznuiau Pastele in ziua de vineri, cand a fost rastignit Iisus, altii praznuiau ziua invierii, care era duminica. Pentru a se cadea de comun acord s-a stabilit acest algoritm care stabilea ca data de praznuire a Pastelui prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiul de primavara", spune preotul Nicolae Moraru, profesor la Seminarul din Buzau. Cum au aparut diferentele intre data pascala ortodoxa si cea catolica La 1054, a avut loc marea schisma intre bisericile crestine din Est si din Vest, cele doua mari centre religioase precum Constantinopolul si Roma evoluand de atunci separat. Pana in secolul al XVI-lea, ambele biserici s-au raportat la acelasi calendar, cel "iulian", nume dat de imparatul roman Iulius Cezar, cel care l-a introdus in uz in anul 45 i.e.n..
In februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea, capul Bisericii Catolice, a decretat modificarea calendarului iulian, dupa ce s-a constatat in cazul acestuia ca anul mediu era ceva mai lung decat anul astronomic, facand ca echinoctiul de primavara, in functie de care este stabilita data pascala, sa se decaleze in anul calendaristic. "La momentul respectiv, echinoctiul nu mai pica la data stabilita de calendarul lui Iulius Cezar, facut in anul 46 i.e.n.. Acesta ramanea in urma cu o zi la un ciclu de 128 de ani iar in anul 325 e.n. avea acumulata deja o diferenta de trei zile. Astfel, la acea vreme, echinoctiul nu mai pica la 25 martie cum era in mod firesc ci se producea la 21 martie", spune preotul Nicolae Moraru, de la Seminarul Teologic Buzau. Motivul Bisericii Catolice pentru adoptarea calendarului gregorian a fost acela de a sarbatori Pastele la data pe care o credeau ei ca a fost stabilita la primul sinod, cel de la Niceea, din anul 325. "Indreptarea calendarului in Apus, in 1582, de catre Papa Grigore al XIII-lea, a descoperit un decalaj de zece zile si de aceea s-a decis ca acele zile sa fie suprimate, 4 octombrie devenind 14 octombrie 1582. Insa doar in Apus. In Rasarit nu s-a marcat aceasta diferenta si practic noi am ramas mult timp cu vechiul echinoctiu care intre timp a ramas in urma cu mai multe zile, acum fiind la 13 zile distanta fata de echinoctiul corect din punct de vedere astronomic", explica preotul Nicolae Moraru. Asadar, o prima explicatie are la baza existenta a doua calendare diferite la care se raporteaza bisericile crestine. Din secolul a XVI-lea, catolicii folosesc calendarul gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa, calendarul iulian. O alta diferenta este cea de calcul: catolicii stabilesc prima luna plina de dupa echinoctiu folosind o serie de calcule si tabele ecleziastice, in timp ce ortodocsii iau ca reper luna plina astronomica. "Calcularea datei pascale la noi se face deci dupa calendarul iulian, care este in eroare, cum va spuneam, cu 13 zile, in timp ce in biserica occidentala se face dupa calendarul astronomic corect. Din aceasta perspectiva se intampla ca intre Pastele catolic si Pastele rasaritean sa existe uneori o diferenta de pana la cinci saptamani", spune preotul Moraru.
Potrivit preotului Mihail Milea, atunci cand au decis ca "Invierea" sa fie sarbatorita conform calendarului iulian, pentru capii Bisericii Ortodoxe Romane a contat foarte mult si faptul ca Biserica de la Ierusalim, cea de la care pleaca Lumina Sfanta, se raporteaza la vechiul calendar bisericesc. "La 1923, la un congres tinut in Constantinopol, majoritatea bisericilor ortodoxe au hotarat sa renunte la calendarul iulian si sa adopte calendarul gregorian, indreptat. Ca sa fie totusi unitate intre cei care nu au adoptat calendarul acesta indreptat, gregorian, atunci biserica Ortodoxa nu numai romana au facut un compromis sa serbeze data Pastelui pe calendarul vechi iulian. Biserica de la Ierusalim, a Serbiei, din Republica Moldova, de la Muntele Athos merg pe calendarul vechi iar bulgarii, noi si grecii am adoptat calendarul gregorian. Atentie, Lumina de la Ierusalim, care se aprinde in noaptea de Paste, coincide cu calendarul iulian, calendarul vechi. Atunci se coboara lumina, singura, din cer, la Biserica Invierii din Ierusalim. Si acesta a fost un argument pentru care Biserica Ortodoxa Romana a pastrat Pastele pe rit vechi", sustine preotul Mihail Milea.
Pastele, cea mai mare sarbatoare crestina, coincide in calendar unei date care variaza de la un an la altul si la care se raporteaza alte sarbatori, precum Rusaliile. Regula dupa care se calculeaza ziua exacta a fost stabilita in cadrul Sinodului Ecumenic de la Niceea, din anul 325 e.n.. "Pentru noi, crestinii, in anul 325, in cadrul primului sinod, care inseamna congres international, care s-a tinut la Niceea, s-au stabilit trei reguli clare pentru calcularea datei Pastelui: sa pice intotdeauna duminica, apoi sa fie dupa prima luna plina a primaverii, dupa echinoctiul de primavara, si daca pica odata cu pastele evreiesc, sa se amane cu o saptamana", explica preotul Mihail Milea, profesor la Seminarul Teologic din Buzau. La inceputul crestinismului, existau foarte multe diferente in praznuirea Pastelui. Cei mai multi crestini din Egipt, Grecia si Apus sarbatoreau Pastele in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Hristos. Vinerea era comemorata moartea lui Hristos, fiind numita Pastele Crucii, iar in duminica urmatoare era sarbatorita Invierea, care cadea dupa prima luna plina ce urma echinoctiului de primavara. Sarbatoarea se numea Pastile Invierii. *Sinodul de la Niceea a hotarar regula de stabilire a datei pascale
Alti crestini din zona Antiohiei serbau Pastele duminica, dar aveau grija ca acea duminica sa cada mereu in saptamana azimilor iudaice. Sinodul ecumenic de la Niceea a fost necesar tocmai pentru a fi eliminate aceste deosebiri. "Au fost perioade in care, de exemplu, oamenii praznuiau Pastele in ziua de vineri, cand a fost rastignit Iisus, altii praznuiau ziua invierii, care era duminica. Pentru a se cadea de comun acord s-a stabilit acest algoritm care stabilea ca data de praznuire a Pastelui prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiul de primavara", spune preotul Nicolae Moraru, profesor la Seminarul din Buzau. Cum au aparut diferentele intre data pascala ortodoxa si cea catolica La 1054, a avut loc marea schisma intre bisericile crestine din Est si din Vest, cele doua mari centre religioase precum Constantinopolul si Roma evoluand de atunci separat. Pana in secolul al XVI-lea, ambele biserici s-au raportat la acelasi calendar, cel "iulian", nume dat de imparatul roman Iulius Cezar, cel care l-a introdus in uz in anul 45 i.e.n..
In februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea, capul Bisericii Catolice, a decretat modificarea calendarului iulian, dupa ce s-a constatat in cazul acestuia ca anul mediu era ceva mai lung decat anul astronomic, facand ca echinoctiul de primavara, in functie de care este stabilita data pascala, sa se decaleze in anul calendaristic. "La momentul respectiv, echinoctiul nu mai pica la data stabilita de calendarul lui Iulius Cezar, facut in anul 46 i.e.n.. Acesta ramanea in urma cu o zi la un ciclu de 128 de ani iar in anul 325 e.n. avea acumulata deja o diferenta de trei zile. Astfel, la acea vreme, echinoctiul nu mai pica la 25 martie cum era in mod firesc ci se producea la 21 martie", spune preotul Nicolae Moraru, de la Seminarul Teologic Buzau. Motivul Bisericii Catolice pentru adoptarea calendarului gregorian a fost acela de a sarbatori Pastele la data pe care o credeau ei ca a fost stabilita la primul sinod, cel de la Niceea, din anul 325. "Indreptarea calendarului in Apus, in 1582, de catre Papa Grigore al XIII-lea, a descoperit un decalaj de zece zile si de aceea s-a decis ca acele zile sa fie suprimate, 4 octombrie devenind 14 octombrie 1582. Insa doar in Apus. In Rasarit nu s-a marcat aceasta diferenta si practic noi am ramas mult timp cu vechiul echinoctiu care intre timp a ramas in urma cu mai multe zile, acum fiind la 13 zile distanta fata de echinoctiul corect din punct de vedere astronomic", explica preotul Nicolae Moraru. Asadar, o prima explicatie are la baza existenta a doua calendare diferite la care se raporteaza bisericile crestine. Din secolul a XVI-lea, catolicii folosesc calendarul gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa, calendarul iulian. O alta diferenta este cea de calcul: catolicii stabilesc prima luna plina de dupa echinoctiu folosind o serie de calcule si tabele ecleziastice, in timp ce ortodocsii iau ca reper luna plina astronomica. "Calcularea datei pascale la noi se face deci dupa calendarul iulian, care este in eroare, cum va spuneam, cu 13 zile, in timp ce in biserica occidentala se face dupa calendarul astronomic corect. Din aceasta perspectiva se intampla ca intre Pastele catolic si Pastele rasaritean sa existe uneori o diferenta de pana la cinci saptamani", spune preotul Moraru.
Potrivit preotului Mihail Milea, atunci cand au decis ca "Invierea" sa fie sarbatorita conform calendarului iulian, pentru capii Bisericii Ortodoxe Romane a contat foarte mult si faptul ca Biserica de la Ierusalim, cea de la care pleaca Lumina Sfanta, se raporteaza la vechiul calendar bisericesc. "La 1923, la un congres tinut in Constantinopol, majoritatea bisericilor ortodoxe au hotarat sa renunte la calendarul iulian si sa adopte calendarul gregorian, indreptat. Ca sa fie totusi unitate intre cei care nu au adoptat calendarul acesta indreptat, gregorian, atunci biserica Ortodoxa nu numai romana au facut un compromis sa serbeze data Pastelui pe calendarul vechi iulian. Biserica de la Ierusalim, a Serbiei, din Republica Moldova, de la Muntele Athos merg pe calendarul vechi iar bulgarii, noi si grecii am adoptat calendarul gregorian. Atentie, Lumina de la Ierusalim, care se aprinde in noaptea de Paste, coincide cu calendarul iulian, calendarul vechi. Atunci se coboara lumina, singura, din cer, la Biserica Invierii din Ierusalim. Si acesta a fost un argument pentru care Biserica Ortodoxa Romana a pastrat Pastele pe rit vechi", sustine preotul Mihail Milea.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.