Francois Rabelais (n. circa 1494 - d. 9 aprilie 1553) a fost un scriitor si medic francez. Spirit umanist, poliglot, cu larga deschidere culturala, a fost una dintre cele mai reprezentative personalitati ale Renasterii.
Opera care i-a asigurat nemurirea o constituie romanele Gargantua si Pantagruel, o satira acida la adresa moravurilor acelei epoci, prin care critica bigotismul, superstitiile si abuzurile clerului, realizata in maniera grotescului.
Educat in traditia Renasterii umaniste, Rabelais a fost pe rand autor satiric, calugar si medic, numele sau devenind sinonim cu umorul licentios. A intrat ca novice la o manastire franciscana si a ajuns calugar la Fontenay-le-Comte. A studiat greaca si latina, stiintele, dreptul, filologia si literele, devenind cunoscut si respectat de umanistii timpului sau. Rabelais i-a adresat o petitie papei Clement VII si a primit permisiunea de a parasi ordinul franciscan si de a intra la manastirea benedictina din Maillezais.
In 1530 si-a luat diploma de licentiat in medicina de la Universitatea din Montpellier. In 1532 a mers la Lyon, pe atunci un centru intelectual de prestigiu, unde a practicat medicina, a editat numeroase lucrari in limba latina, a tradus si a comentat tratate de medicina din antichitate (precum Aforismele lui Hippocrate, 1532) si a compus almanahuri burlesti