Metrul este o unitate de masura pentru lungime. Un metru este distanta parcursa de lumina prin vid intr-un interval de timp de 1⁄299.792.458 dintr-o secunda.
Metrul este una dintre cele 7 unitati fundamentale ale Sistemului International (SI).
Originea metrului dateaza din secolul al XVIII-lea[1]. Au existat doua variante:
1⁄40.000.000 din lungimea cercului meridian sau, echivalent, 10−7 din distanta de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian;
lungimea unui pendul gravitational cu perioada de oscilatie de 2 secunde.
In 1791, dupa Revolutia Franceza, s-a ales prima varianta, pe considerentul de-a putea oferi fiecarui stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice tara are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite masurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilatie a pendulului gravitational depinde de acceleratia gravitationala care la randul ei variaza cu latitudinea, pentru aplicarea definitiei este necesar accesul la un punct de pe Pamant de la o anumita latitudine.
In urma masuratorilor, s-a realizat un etalon constand dintr-o bara dintr-un aliaj de platina, avand trasate doua marcaje la distanta de un metru unul de celalalt. Ulterior s-a constatat ca, dintr-o eroare legata de calculul turtirii Pamantului, distanta etalon era cu 0,2 mm mai mica decat definitia originala; s-a stabilit insa ca etalonul sa ramana definitia unitatii de masura.
In 1960, definitia metrului a fost inlocuita cu lungimea egala cu 1.650.763,73 lungimi de unda in vid ale radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 5d5 ale atomului de kripton 86.
In 1983, aceasta definitie a fost inlocuita cu definitia curenta, distanta parcursa de lumina in vid in 1⁄299.792.458 dintr-o secunda. Urmarea este ca viteza luminii in vid este fixata prin definitie la valoarea de 299.792.458 m/s.