HIPPOPHAE RHAMNOIDES L. (FAM. ELAEAGNACEAE)
La sfarsitul verii si pana toamna tarziu, calatorul poate deslusi pe povarnisurile Vaii Prahova, Teleajenului
si Trotusului, pe dealurile Buzaului si practic in tot lantul subcarpatic, ba chiar si in Delta, ciorchinii
portocalii ai Catinei, arbust tepos care are si proprietatea de a fixa terenurile in panta. Datorita valorii
deosebite a fructelor, acestea au facut obiectul a numeroase cercetari originale romanesti si straine,
Catina fiind totodata introdusa in cultura si ameliorata in multe tari (USA, Germania etc.)
PRINCIPALII CONSTITUENTI
Fructele de Catina alba contin 80-85% apa, zaharuri, in special monozaharide (0,05-0,50%), acizi organici
(1,5-4,1%), pectina (0,14-0,50%), polifenoli si substante taninoase (1,80%), celuloza (0,90%), proteine
(1,20%), ulei gras (8,0-12%), beta-caroten (3,5-10%), calciu (211,8 mg%), fosfor (194,4 mg%), magneziu
(186,1 mg%), potasiu (165 mg%), sodiu — mult mai putin (2,80 mg%), fier (13,84 mg%), vitamine
liposolubile: A (pana la 380 mg%), E (16 mg%), F (8 mg%), D (20 mg%); vitamine hidrosolubile, a caror
cantitate variaza in functie de perioada recoltarii fructelor (intre 360-2.500 mg%): C, P, K si aproape toate
vitaminele din complexul B.
Contine 18 amino-acizi, dintre care majoritatea esentiali.
Pe drept cuvant, fructele proaspete si produsele liofilizate din Catina pot fi considerate adevarate
suplimente nutritionale, care contin multivitamine, multiminerale si substante probiotice.
Uleiul de Catina alba contine 8090%. acizi numerosi grasi esentiali dintre care: oleic, Iinoleic, linolenic (in
seminte), pantotenic, palmitoleic, heptadecanoic, erucic (in proportie de 1-1.5, chiar pana la 3%).
Mai contine acizii: succinic, malic, maleic, ascorbic etc, alfa si beta caroten, licopen, criptoxantina,
zeaxantina, fitofluina, kantophila etc.
Frunzele si scoarta de Catina alba contin cantitati apreciabile de ritosteroli si tocoferol.
Prin tehnologii speciale, cum este in tara noastra, cea practicata de Hofigal, se pot obtine din Catina
produse care contin in cantitati mari substante active, cu o stabilitate buna.
RECOMANDARI TERAPEUTICE
Fructele constituie in primul rand o polivitamina naturala, cu efecte in toate afectiunile provocate de
carenta unor vitamine, dar si cu recomandari deosebite pentru convalescenti, in stari de slabiciune,
tonifiante pentru copii si persoane in varsta.
Mai ales in anotimpul rece, cand sursele de vitamina C sunt mai reduse, ceaiul de Catina este foarte bine
venit, putand fi folosit in fiecare zi ca un ceai alimentar, aceasta datorita savoarei deosebite a fructelor,
iar baut rece, in timpul verii, are un efect racoritor evident, taind setea datorita gustului acrisor.
Foarte importante sunt efectele pe care le imprima flavonele asupra aparatului circulator.
Acestea maresc forta de contractie a miocardului, probabil datorita unei mai bune circulatii coronariene
si imbunatatirii generale a metabolismului.
indeosebi quercetina antreneaza o vasoconstrictie si o diminuare a permeabilitatii capilare, ceea ce
explica efectele ei in tratarea maladiilor hemoragice, ca de ex. purpurele.
Vasoconstritia este urmata de o vasodilatare la nivel renal, marind diureza, fructele fiind utile in
insuficienta renala si in edeme. Adaugandu-se si efectul hipotensor, se ajunge la o actiune complexa,
tonifianta asupra aparatului circulator, diferita de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile in
insuficiente cardiace usoare sau chiar in forme mai avansate, insotind medicatia de baza, ca antiagregant
plachetar, antitumoral, antiinflamator, antioxidant, antispastic, coleretic, diuretic si antihipotensiv.