Din aceeasi categorie
|
Parcul Etnografic National “Romulus Vuia" Cluj-Napoca 308 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In "locuinta" unui castor 1.039 vizite - 0 comentarii adaugat de bebe |
||||||||||||||||||
|
Lumi extraterestre.Cautarea Pamantului 214 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Calugarii shaolin 247 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum au ajuns GETO-DACII in Anglia. 64 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Portile de Fier 790 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Prima observare directa a efectului de sera 570 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vaticanul a desecretizat documente despre Vlad Tepes. 683 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Grigore Vieru 476 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dezvoltarea copilului 728 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Vidra
| Adaugat de Cozana | 23.10.2014 |  Adauga
la favorite |
598 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSunt un grup de mamifere acvatice din familia jderilor (Mustelidae), subfamilia Canoidea. Cuprinde in total sapte genuri taxonomice cu 13 specii de animale.
Duce o viata ascunsa, pe care si-o apara gratie minunatelor sale simturi.
Are corpul alungit, adaptat foarte bine la viata acvatica, in lungime de aproape un metru (0,7 — 0,9 m), iar coada, conica, groasa la baza, are lungimea de pina la 0,4 m.
Greutatea corpului este cuprinsa intre 8 si 14 kg. in comparatie cu corpul, capul este mic si aplatizat, cu bot de asemenea mic si rotunjit, cu vibrize lungi, cu urechi mici si rotunde.
Picioarele sint scurte, prevazute cu unghii puternice adaptate la sapat, iar intre degete se gaseste o membrana care serveste la inot. Blana este foarte deasa, elastica, formata din doua rinduri de peri, cu spicul scurt. Oricit ar sta in apa, nu strabate umezeala prin ea. Poate rezista sub apa pana la 6 –7 minute fara sa iasa la suprafata.
Culoarea blanii este cafenie-inchis pe partea dorsala, cu o nuanta mult mai deschisa pe . git si pe partea ventrala. Ochii sunt mici, aproape de colturile gurii, cu pupila rotunda. Buzele groase, cea superioara cu mustati. Nasul este golas. Blana de culoare cafeniu-intunecat, cu peri moi, matasosi si stralucitori. Pe barbie, laturi si pe mijlocul buzei superioare cateva pete neregulate de culoare alba. In raport cu corpul, picioarele sunt scurte, au cate 5 degete unite prin membrana de inot.
Fara a fi frecventa, este intilnita in toata tara, in jurul apelor curgatoare si statatoare, de la cimpie pina la munte.
Este animal semi-acvatic, deoarece iarna face deplasari lungi pe uscat, terenul sau de vinatoare intinzindu-se pe mai m.ulti kilometri, desi pe uscat are miscari greoaie.
Cind traieste in jurul lacurilor mari, vineaza mai mult de-a lungul malurilor si mai putin in apa. Manifesta un oarecare grad de sociabilitate, uneori asociindu-se mai multe exemplare intr-un grup pentru cautarea hranei, probabil fiind vorba de membrii unei familii. Se hraneste in special cu peste, patrunzind adesea in crescatorii piscicole, in care poate face ravagii.
Maninca si crustacee, unele mamifere si pasari acvatice. Ca semn caracteristic al ospatului vidrei cu pesti mari sint capetele si oasele mai lungi ale acestora care ramin intotdeauna pe mal.
Este foarte activa in timpul noptii.
Se imperecheaza la sfirsitul iernii, in luna februarie si, dupa o gestatie de circa 9 sapta-mini, fata 2—4 pui, lipsiti de vedere pina la virsta de 4 saptamini. Acestia devin independenti la virsta de 6—8 luni.
Vizuina vidrei este o scobitura subterana, sub arborii de pe mal si are in mod obisnuit doua iesiri, din care una sub apa.
Vidra se imblinzeste usor si se atasaza de omul care o ingrijeste. Este foarte jucausa.
Conform legii, vidra poate fi vinata numai in cadrul unui sezon cuprins intre 1 octombrie si 31 martie. isi pastreaza statornic potecile de la malul apei, datorita carui fapt poate fi prinsa cu usurinta in capcane. Blana sa este deosebit de valoroasa pentru desimea, regularitatea, elasticitatea si luciul parului, fiind apreciata dintotdeauna ca atare pentru confectionarea articolelor de imbracaminte. Se mai numeste lutru.
Duce o viata ascunsa, pe care si-o apara gratie minunatelor sale simturi.
Are corpul alungit, adaptat foarte bine la viata acvatica, in lungime de aproape un metru (0,7 — 0,9 m), iar coada, conica, groasa la baza, are lungimea de pina la 0,4 m.
Greutatea corpului este cuprinsa intre 8 si 14 kg. in comparatie cu corpul, capul este mic si aplatizat, cu bot de asemenea mic si rotunjit, cu vibrize lungi, cu urechi mici si rotunde.
Picioarele sint scurte, prevazute cu unghii puternice adaptate la sapat, iar intre degete se gaseste o membrana care serveste la inot. Blana este foarte deasa, elastica, formata din doua rinduri de peri, cu spicul scurt. Oricit ar sta in apa, nu strabate umezeala prin ea. Poate rezista sub apa pana la 6 –7 minute fara sa iasa la suprafata.
Culoarea blanii este cafenie-inchis pe partea dorsala, cu o nuanta mult mai deschisa pe . git si pe partea ventrala. Ochii sunt mici, aproape de colturile gurii, cu pupila rotunda. Buzele groase, cea superioara cu mustati. Nasul este golas. Blana de culoare cafeniu-intunecat, cu peri moi, matasosi si stralucitori. Pe barbie, laturi si pe mijlocul buzei superioare cateva pete neregulate de culoare alba. In raport cu corpul, picioarele sunt scurte, au cate 5 degete unite prin membrana de inot.
Fara a fi frecventa, este intilnita in toata tara, in jurul apelor curgatoare si statatoare, de la cimpie pina la munte.
Este animal semi-acvatic, deoarece iarna face deplasari lungi pe uscat, terenul sau de vinatoare intinzindu-se pe mai m.ulti kilometri, desi pe uscat are miscari greoaie.
Cind traieste in jurul lacurilor mari, vineaza mai mult de-a lungul malurilor si mai putin in apa. Manifesta un oarecare grad de sociabilitate, uneori asociindu-se mai multe exemplare intr-un grup pentru cautarea hranei, probabil fiind vorba de membrii unei familii. Se hraneste in special cu peste, patrunzind adesea in crescatorii piscicole, in care poate face ravagii.
Maninca si crustacee, unele mamifere si pasari acvatice. Ca semn caracteristic al ospatului vidrei cu pesti mari sint capetele si oasele mai lungi ale acestora care ramin intotdeauna pe mal.
Este foarte activa in timpul noptii.
Se imperecheaza la sfirsitul iernii, in luna februarie si, dupa o gestatie de circa 9 sapta-mini, fata 2—4 pui, lipsiti de vedere pina la virsta de 4 saptamini. Acestia devin independenti la virsta de 6—8 luni.
Vizuina vidrei este o scobitura subterana, sub arborii de pe mal si are in mod obisnuit doua iesiri, din care una sub apa.
Vidra se imblinzeste usor si se atasaza de omul care o ingrijeste. Este foarte jucausa.
Conform legii, vidra poate fi vinata numai in cadrul unui sezon cuprins intre 1 octombrie si 31 martie. isi pastreaza statornic potecile de la malul apei, datorita carui fapt poate fi prinsa cu usurinta in capcane. Blana sa este deosebit de valoroasa pentru desimea, regularitatea, elasticitatea si luciul parului, fiind apreciata dintotdeauna ca atare pentru confectionarea articolelor de imbracaminte. Se mai numeste lutru.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.