Din aceeasi categorie
|
Locuinta ne influenteaza destinul 307 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Semnificatia cifrei casei - 477 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vila Kaufmann (casa de pe cascada) 1.372 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tainele geomantiei 235 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Tainele Geomantiei- O stiinta veche de mii de ani 40 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insula Utila, Honduras 1.274 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Hearst, Statele Unite 1.294 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tulcea comori ascunse 455 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tsunami: Onda Killer 362 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele 7 etape de existenta ale unui imperiu. 746 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
In "locuinta" unui castor
| Adaugat de bebe | 01.02.2012 |  Adauga
la favorite |
1.035 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCastorii sunt cele mai mari rozatoare acvatice.
Castorii sunt mamifere de lungime medie, avand o lungime a corpului de pana la 90 cm.
Greutatea castorilor variaza in dependenta de specie de la 10 kg pana 30 kg. Au o blana matasoasa, de culoare bruna-rosietica. Castorii au un corp alungit, cu membre mici si puternice. Coada lor neacoperita este mare si lata.
La mijlocul iernii, castorii tineri isi cauta un partener de reproducere, cu care raman in majoritatea cazurilor pana la sfarsitul vietii. Castorii se reproduc la sfarsitul iernii, in luna februarie, iar perioada de gestatie dureaza aproximativ 100 de zile.De obicei o femela da nastere la 5-8 pui. Puii se nasc cu blana, cu ochii deschisi si avand dintii incisivi dezvoltati. Puii raman cu maturii pana la maturitate.
Castorul - un desavirsit ’’inginer hidrotehnist’’ Nici un alt animal nu a avut o influenta atit de mare asupra istoriei Canadei precum castorul. Sosirea primilor europeni in regiunile de est ale Canadei a dus la o adevarata ’’goana dupa blanuri‘’, tinta principala fiind...castorul. In cautarea acestui remarcabil rozator, primii europeni au descoperit noi tinuturi si, pe cale de consecinta, au infiintat asezaminte. Pe vremea cind comertul cu blanuri era la apogeu (in urma cu 200 de ani) aproximativ 200.000 de piei de castor erau vindute anual pe piata europeana pentru confectionarea cunoscutelor caciuli de blana de castor; pielea unui castor de talie mare era utilizata pentru a confectiona 18 caciuli. Acum 100 de ani, comertul cu piei de castor a cazut ca urmare a saturatiei pietei si, pe cale de consecinta, a disparitiei modei bazata pe pieile de castor, dar si datorita diminuarii numarului de animale vinate cu fanatism.O miscare ce viza protejarea castorilor a fost infiintata la sfirsitul anilor 1930 de catre Grey Owl (nume ce se traduce ’’bufnita cenusie’’). Originar din Anglia, Grey Owl a trait si si-a dedicat viata protectiei castorilor, scriind despre modul in care se defriseaza abuziv padurea canadiana si se dicimeaza stupid populatiile de castori. Dupa multe incercari, Owl a reusit sa obtina o pozitie oficiala a guvernului canadian/englez: vinarea/capturarea castorului a fost interzisa pentru multi ani. Odata cu formarea poporului canadian, castorul (Castor canadensis) a devenit una dintre emblemele nationale ale Canadei, micul animal fiind omagiat pe monede, timbre postale, ecusoane etc. Din animal haituit si vinat, castorul a devenit un animal protejat. Cu o speranta de viata de pina la 12 ani, castorul este cel mai mare rozator al Americii de Nord (fiind intrecut doar de Capibara –din America de Sud); el masoara intre 90-120 cm (lungimea cozii atingind 20-35 cm) si cintareste intre 16-32 kg.
Stramosii castorului erau mult mai impresionanti. In epoca glaciara castorul gigant popula regiuni din Eurasia si America de Nord; potrivit estimarilor specialistilor, castorul gigant masura aproximativ 3 m si cintarea in jur de 350 kg. Daca pe uscat castorul pare un ursulet incet in miscari, in apa coada in forma de lopata il ajuta sa devina un inotator gratios. Corpul animalului este foarte bine adaptat atit la viata acvatica, cit si la cea terestra. Ochii, mici si rotunzi, sint prevazuti cu o a treia pleoapa transparenta care permite animalului sa vada foarte bine sub apa. Narile si urechile au muschi contractili ce permit inchiderea acestor orificii pe perioada scufundarii; gura poate fi inchisa in timpul scufundarii, permitind totusi animalului sa-si utilizeze incisivii. Coada aplatizata, musculoasa si acoperita de o piele solzoasa, este folosita pe post de cirma; uneori, castorul loveste apa pentru a-si impresiona adversarul si pentru a-si alerta familia despre un pericol/dusman. Pe uscat, castorul se sprijina pe coada atunci cind transporta ‘‘in brate‘’ ramuri, pietre sau argila. Labele anterioare sint scurte si nepalmate avind 5 falange prevazute cu ghiare ascutite –adevarate ’’miini’’ folosite pentru construirea digurilor sau la ’’pieptanatul’’ blanii impecabile, dar si pentru autodeparazitarea corpului. Sa nu uitam incisivii sai remarcabili, care cresc continuu si care sint folositi atit pentru a se hrani cit si pentru a-si construi adaposturile indiguite si, bineinteles, pentru a se apara. Viata castorului este direct legata de doborirea arborilor si construirea adaposturilor. Acest animal roade pina la 216 arbori anual, diametrul arborilor doboriti de el putind fi si de 40 cm. De obicei un singur castor incepe si va termina de ’’taiat’’ un copac; rar se intimpla ca un al doilea castor sa dea ’’o rontaiala’’ de ajutor (numai daca arborele este foare gros).
Castorul este considerat a fi un desavirsit ’’inginer hidrotehnist’’, capabil sa construiasca diguri de o mare soliditate; el construieste diguri ce ridica nivelul apei pentru a preveni inghetul pina la fundul lacului pe perioada iernii –aceste diguri ii permit accesul subacvatic pe sub stratul de gheata (digurile pot avea pina la 5,5 m inaltime).
Astfel, castorul isi creaza un adapost cu suficient ’’spatiu locativ’’ pentru familie, dar care are si camara de provizii si camera de odihna. Locuinta si digul sint facute din tulpini si ramuri de copac ingenios amplasate, iar ca intaritura sint folosite frunze, pietre si argila.
Adapostul este amplasat in barajul principal si are acces subacvatic, prin doua tunele; toate incaperile sint dispuse cu 10 cm deasupra nivelului apei si sint construite de ’’inginerul castor’’ cu gura de aerisire directa. Gura de aerisire este foarte mica si este cimentata (tot de catre castor) si nu permite animalelor de prada sa patrunda in adapost.
Camara este construita in apropierea adapostului, iar o alta rezerva de iarna este amplasata pe linga dig. Referindu-ne la digurile facute de castor, este interesant de stiut cit de grijuliu este acesta cu proiectul sau: digurile sint inspectate si intretinute de animal pe toata durata anului. O alta indeletnicire a castorului este aceea de a construi o retea de canale deviate din alte cursuri de apa invecinate. Canalele, de 1,5 m latime si 1 m adincime sint caile de acces pe care animalul isi transporta alimentele spre camarile cu provizii.
Castorul se hraneste cu plante ierboase si fibroase, preferind ramurile, frunzele, iarba, scoarta de copac, radacinile; arborii preferati sint: plopul, salcia, mesteacanul (un jumatate de hectar de salcie asigura hrana unui castor timp de 1 an).
Animal monogam, castorul isi alege partenerul pe viata.
Familia este unitatea de baza a coloniei, femela fiind figura centrala. In general, femela este cea care alege amplasamentul viitorului camin; cind masculul moare, femela ramine cu grupul familial si un alt mascul se va alatura acestuia; cind moare femela si nu a lasat nici un urmas femela, masculul abandoneaza grupul. Acuplarea are loc in lunile ianuarie-februarie; gestatia dureaza 105 zile;puii (in numar de 4) au o greutate de 450 gr.
Chiar de la nastere puii au blana, dinti, ochii sint deschisi; ei pot sa mearga si sa inoate, dar nu parasesc cuibul inainte de a implini o luna de viata. Puii ramin cu parintii pina la virsta de 2 ani, dupa care dispar in natura. In primul an de viata puii nu muncesc alaturi de parinti, ci stau si invata activitatile coloniei, ca apoi sa isi ’’inceapa ucenicia’’ in arta hidrotehnicii. Cu toate ca este un animal foarte precaut, dar totodata curajos, castorul devine vulnerabil si cade prada lupului, risului, coiotului si carcaju-ului. Singurul animal acvatic care il deranjeaza, atacin du-l chiar in vizuina, este vidra. Dar, din nefericire, cel mai inversunat dusman al castorului ramine omul...
Castorii pot fi gasiti in preajma raurilor si a bazinelor acvatice medii si mari, in Europa, America de Nord si in unele regiuni ale Americii de Sud.
Ministrul Mediului, Petru Lificiu, a fost plecat in Germania, in noiembrie 2006, spre a incheia un contract pentru a importa 21 de castori. Animalele sunt destinate a fi plasate "undeva pe Valea Argesului", pentru repopularea zonei.
Castorul sfideaza evolutia
Castorii sunt mamifere de lungime medie, avand o lungime a corpului de pana la 90 cm.
Greutatea castorilor variaza in dependenta de specie de la 10 kg pana 30 kg. Au o blana matasoasa, de culoare bruna-rosietica. Castorii au un corp alungit, cu membre mici si puternice. Coada lor neacoperita este mare si lata.
La mijlocul iernii, castorii tineri isi cauta un partener de reproducere, cu care raman in majoritatea cazurilor pana la sfarsitul vietii. Castorii se reproduc la sfarsitul iernii, in luna februarie, iar perioada de gestatie dureaza aproximativ 100 de zile.De obicei o femela da nastere la 5-8 pui. Puii se nasc cu blana, cu ochii deschisi si avand dintii incisivi dezvoltati. Puii raman cu maturii pana la maturitate.
Castorul - un desavirsit ’’inginer hidrotehnist’’ Nici un alt animal nu a avut o influenta atit de mare asupra istoriei Canadei precum castorul. Sosirea primilor europeni in regiunile de est ale Canadei a dus la o adevarata ’’goana dupa blanuri‘’, tinta principala fiind...castorul. In cautarea acestui remarcabil rozator, primii europeni au descoperit noi tinuturi si, pe cale de consecinta, au infiintat asezaminte. Pe vremea cind comertul cu blanuri era la apogeu (in urma cu 200 de ani) aproximativ 200.000 de piei de castor erau vindute anual pe piata europeana pentru confectionarea cunoscutelor caciuli de blana de castor; pielea unui castor de talie mare era utilizata pentru a confectiona 18 caciuli. Acum 100 de ani, comertul cu piei de castor a cazut ca urmare a saturatiei pietei si, pe cale de consecinta, a disparitiei modei bazata pe pieile de castor, dar si datorita diminuarii numarului de animale vinate cu fanatism.O miscare ce viza protejarea castorilor a fost infiintata la sfirsitul anilor 1930 de catre Grey Owl (nume ce se traduce ’’bufnita cenusie’’). Originar din Anglia, Grey Owl a trait si si-a dedicat viata protectiei castorilor, scriind despre modul in care se defriseaza abuziv padurea canadiana si se dicimeaza stupid populatiile de castori. Dupa multe incercari, Owl a reusit sa obtina o pozitie oficiala a guvernului canadian/englez: vinarea/capturarea castorului a fost interzisa pentru multi ani. Odata cu formarea poporului canadian, castorul (Castor canadensis) a devenit una dintre emblemele nationale ale Canadei, micul animal fiind omagiat pe monede, timbre postale, ecusoane etc. Din animal haituit si vinat, castorul a devenit un animal protejat. Cu o speranta de viata de pina la 12 ani, castorul este cel mai mare rozator al Americii de Nord (fiind intrecut doar de Capibara –din America de Sud); el masoara intre 90-120 cm (lungimea cozii atingind 20-35 cm) si cintareste intre 16-32 kg.
Stramosii castorului erau mult mai impresionanti. In epoca glaciara castorul gigant popula regiuni din Eurasia si America de Nord; potrivit estimarilor specialistilor, castorul gigant masura aproximativ 3 m si cintarea in jur de 350 kg. Daca pe uscat castorul pare un ursulet incet in miscari, in apa coada in forma de lopata il ajuta sa devina un inotator gratios. Corpul animalului este foarte bine adaptat atit la viata acvatica, cit si la cea terestra. Ochii, mici si rotunzi, sint prevazuti cu o a treia pleoapa transparenta care permite animalului sa vada foarte bine sub apa. Narile si urechile au muschi contractili ce permit inchiderea acestor orificii pe perioada scufundarii; gura poate fi inchisa in timpul scufundarii, permitind totusi animalului sa-si utilizeze incisivii. Coada aplatizata, musculoasa si acoperita de o piele solzoasa, este folosita pe post de cirma; uneori, castorul loveste apa pentru a-si impresiona adversarul si pentru a-si alerta familia despre un pericol/dusman. Pe uscat, castorul se sprijina pe coada atunci cind transporta ‘‘in brate‘’ ramuri, pietre sau argila. Labele anterioare sint scurte si nepalmate avind 5 falange prevazute cu ghiare ascutite –adevarate ’’miini’’ folosite pentru construirea digurilor sau la ’’pieptanatul’’ blanii impecabile, dar si pentru autodeparazitarea corpului. Sa nu uitam incisivii sai remarcabili, care cresc continuu si care sint folositi atit pentru a se hrani cit si pentru a-si construi adaposturile indiguite si, bineinteles, pentru a se apara. Viata castorului este direct legata de doborirea arborilor si construirea adaposturilor. Acest animal roade pina la 216 arbori anual, diametrul arborilor doboriti de el putind fi si de 40 cm. De obicei un singur castor incepe si va termina de ’’taiat’’ un copac; rar se intimpla ca un al doilea castor sa dea ’’o rontaiala’’ de ajutor (numai daca arborele este foare gros).
Castorul este considerat a fi un desavirsit ’’inginer hidrotehnist’’, capabil sa construiasca diguri de o mare soliditate; el construieste diguri ce ridica nivelul apei pentru a preveni inghetul pina la fundul lacului pe perioada iernii –aceste diguri ii permit accesul subacvatic pe sub stratul de gheata (digurile pot avea pina la 5,5 m inaltime).
Astfel, castorul isi creaza un adapost cu suficient ’’spatiu locativ’’ pentru familie, dar care are si camara de provizii si camera de odihna. Locuinta si digul sint facute din tulpini si ramuri de copac ingenios amplasate, iar ca intaritura sint folosite frunze, pietre si argila.
Adapostul este amplasat in barajul principal si are acces subacvatic, prin doua tunele; toate incaperile sint dispuse cu 10 cm deasupra nivelului apei si sint construite de ’’inginerul castor’’ cu gura de aerisire directa. Gura de aerisire este foarte mica si este cimentata (tot de catre castor) si nu permite animalelor de prada sa patrunda in adapost.
Camara este construita in apropierea adapostului, iar o alta rezerva de iarna este amplasata pe linga dig. Referindu-ne la digurile facute de castor, este interesant de stiut cit de grijuliu este acesta cu proiectul sau: digurile sint inspectate si intretinute de animal pe toata durata anului. O alta indeletnicire a castorului este aceea de a construi o retea de canale deviate din alte cursuri de apa invecinate. Canalele, de 1,5 m latime si 1 m adincime sint caile de acces pe care animalul isi transporta alimentele spre camarile cu provizii.
Castorul se hraneste cu plante ierboase si fibroase, preferind ramurile, frunzele, iarba, scoarta de copac, radacinile; arborii preferati sint: plopul, salcia, mesteacanul (un jumatate de hectar de salcie asigura hrana unui castor timp de 1 an).
Animal monogam, castorul isi alege partenerul pe viata.
Familia este unitatea de baza a coloniei, femela fiind figura centrala. In general, femela este cea care alege amplasamentul viitorului camin; cind masculul moare, femela ramine cu grupul familial si un alt mascul se va alatura acestuia; cind moare femela si nu a lasat nici un urmas femela, masculul abandoneaza grupul. Acuplarea are loc in lunile ianuarie-februarie; gestatia dureaza 105 zile;puii (in numar de 4) au o greutate de 450 gr.
Chiar de la nastere puii au blana, dinti, ochii sint deschisi; ei pot sa mearga si sa inoate, dar nu parasesc cuibul inainte de a implini o luna de viata. Puii ramin cu parintii pina la virsta de 2 ani, dupa care dispar in natura. In primul an de viata puii nu muncesc alaturi de parinti, ci stau si invata activitatile coloniei, ca apoi sa isi ’’inceapa ucenicia’’ in arta hidrotehnicii. Cu toate ca este un animal foarte precaut, dar totodata curajos, castorul devine vulnerabil si cade prada lupului, risului, coiotului si carcaju-ului. Singurul animal acvatic care il deranjeaza, atacin du-l chiar in vizuina, este vidra. Dar, din nefericire, cel mai inversunat dusman al castorului ramine omul...
Castorii pot fi gasiti in preajma raurilor si a bazinelor acvatice medii si mari, in Europa, America de Nord si in unele regiuni ale Americii de Sud.
Ministrul Mediului, Petru Lificiu, a fost plecat in Germania, in noiembrie 2006, spre a incheia un contract pentru a importa 21 de castori. Animalele sunt destinate a fi plasate "undeva pe Valea Argesului", pentru repopularea zonei.
Castorul sfideaza evolutia
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.