Din aceeasi categorie
|
Jaguarul in lupta cu sarpele gigant Phyton 1.536 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Lupta dintre sarpele Anaconda si Jaguar 6.173 vizite - 0 comentarii adaugat de victoria |
||||||||||||||||||
|
Sarpele Anaconda - Ucigajul tacut 1.575 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sarpele cu clopotei 2.034 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Top 10 cele mai periculoare creaturi de pe Pamant 2.856 vizite - 0 comentarii adaugat de mariab |
||||||||||||||||||
|
Cobra regala 2.147 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pitonul regal 2.029 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Afla totul despre serpi 1.948 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Serpii Taipan 9.456 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Balaurul dobrogean, 2.601 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Animale >> Animalele planetei
Sarpele Boa
| Adaugat de Cozana | 25.08.2014 |  Adauga
la favorite |
2.061 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBoa (latina: Boa constrictor) este o specie de sarpe carnivor neveninos din genul Boa, familia Boidae, care traieste in padurile tropicale umede, savane si culturile de trestie de zahar din America Centrala si de Sud (din nordul Mexicului pana in Argentina), dar si in Antilele Mici (Dominica si Sfanta Lucia) si in insulele mici de-a lungul coastelor Mexicului, Americii Centrale si Americii de Sud.
Coloritul Boa constrictor poate varia mult in functie de localizare. Serpii au in general o culoare de baza brun, gri sau crem, iar partea dorsala este ornata cu 15-20 benzi transversale in forma de sa de culoare maro sau maro-roscata cu margini negre. Coloritul acestora devine mai pronuntat inspre coada, si da Boa constrictor constrictor numele comun de „boa cu coada rosie", intrucat aceasta subspecie are mai multe sei rosii decat alte subspecii de Boa constrictor. Capul, net separat de trunchi, este mic, alungit si triunghiular, botul este rotunjit. Gura este extensibila. Capul si corpul sunt acoperiti cu solzi. Solzii de partea ventrala sunt mai mari decat cei de pe partea dorsala si joaca un rol important in deplasarea sa. Alternarea de desene deschise si intunecoase pe solzi ofera sarpelui un camuflaj perfect in habitatul sau natural.
Unele din exemplare afiseaza tulburari pigmentare, cum ar fi albinismul. Desi aceste exemplare sunt rare in salbaticie, in captivitate sunt comune, si sunt incrucisate selectiv pentru a obtine diferite variatiuni de culoare. Serpii Boa constrictor au un cap in forma de sageata cu dungi foarte specifice pe el: una din ele se intinde pe partea dorsala, de la bot pana in partea din spate a capului. Altele merg de la bot inspre ochi, apoi in jos inspre falci.
Serpii boa pot simti caldura prin celule aflate in buze, desi le lipsesc fosele labiale in jurul acestor termoreceptoare vazute la multi din membrii familiei boidelor. Serpii au doi plamani, unul mai mic (si nefunctional) in stanga si unul mai mare (functional) in dreapta. Aceasta configuratie se potriveste formei lor alungite si este diferita de alti membri ai familiei Colubridae care si-au pierdut complet plamanul stang.
Coloritul Boa constrictor poate varia mult in functie de localizare. Serpii au in general o culoare de baza brun, gri sau crem, iar partea dorsala este ornata cu 15-20 benzi transversale in forma de sa de culoare maro sau maro-roscata cu margini negre. Coloritul acestora devine mai pronuntat inspre coada, si da Boa constrictor constrictor numele comun de „boa cu coada rosie", intrucat aceasta subspecie are mai multe sei rosii decat alte subspecii de Boa constrictor. Capul, net separat de trunchi, este mic, alungit si triunghiular, botul este rotunjit. Gura este extensibila. Capul si corpul sunt acoperiti cu solzi. Solzii de partea ventrala sunt mai mari decat cei de pe partea dorsala si joaca un rol important in deplasarea sa. Alternarea de desene deschise si intunecoase pe solzi ofera sarpelui un camuflaj perfect in habitatul sau natural.
Unele din exemplare afiseaza tulburari pigmentare, cum ar fi albinismul. Desi aceste exemplare sunt rare in salbaticie, in captivitate sunt comune, si sunt incrucisate selectiv pentru a obtine diferite variatiuni de culoare. Serpii Boa constrictor au un cap in forma de sageata cu dungi foarte specifice pe el: una din ele se intinde pe partea dorsala, de la bot pana in partea din spate a capului. Altele merg de la bot inspre ochi, apoi in jos inspre falci.
Serpii boa pot simti caldura prin celule aflate in buze, desi le lipsesc fosele labiale in jurul acestor termoreceptoare vazute la multi din membrii familiei boidelor.[8] Serpii au doi plamani, unul mai mic (si nefunctional) in stanga si unul mai mare (functional) in dreapta. Aceasta configuratie se potriveste formei lor alungite si este diferita de alti membri ai familiei Colubridae care si-au pierdut complet plamanul stang.
In functie de subspecie, Boa constrictor poate fi gasit din nordul Mexicului, trecand prin America Centrala (Belize, Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica si Panama) pana in America de Sud, la nord de paralela 35 sudica (Columbia, Ecuador, Peru, Venezuela, Trinidad si Tobago, Guyana, Belize, Surinam, Guyana Franceza, Brazilia, Bolivia, Uruguay si Argentina). De asemenea, mai poate fi gasit in Antilele Mici (Dominica si Sfanta Lucia, in San Andres, Providencia si multe alte insule de-a lungul coastelor Mexicului si altor state din America Centrala si de Sud.
Boa constrictor se simte bine intr-o mare varietate de medii inconjuratoare, de la jungla pana la semideserturile aride.[9] Prefera, totusi, sa traiasca in jungla profitand de umezeala si temperatura, protectie impotriva pradatorilor naturali si cantitatea mare de prada disponibila. Este de obicei gasit in sau pe langa rauri si cursuri de apa, fiind un inotator bun. Boa constrictor poate ocupa de asemenea vizuinile mamiferelor de marime medie, unde se ascunde de inamicii sai naturali.
Serpii boa traiesc in general solitari, si nu interactioneaza cu alti serpi decat atunci cand vor sa se imperecheze. Sunt animale nocturne, dar pot fi active si ziua, atunci cand temperaturile din timpul noptii sunt prea mici. Fiind serpi semi-arboricoli, tinerii boa se catara in copaci si tufe dupa hrana, dar devin aproape exclusiv terestri pe masura ce inainteaza in varsta si greutate.[10] Boa ataca atunci cand este amenintat si musca pentru a se apara. Muscatura sa poate fi foarte dureroasa, in special cand este provocata de un exemplar mare, dar rareori este periculoasa. O muscatura de boa trebuie totusi ingrijita pentru a preveni riscul de infectie. Specimenele din America Centrala sunt mai irascibile, sasaind puternic si atacand repetat atunci cand sunt deranjate, pe cand cele din America de Sud se linistesc mai repede.[9] Ca toti serpii, cei care sunt in timpul procesului de naparlire au un comportament mai imprevizibil: substanta care lubrefiaza noua piele va face ochii sa apara „laptosi", albastri sau opaci. In aceasta perioada sarpele nu vede foarte bine, astfel va fi mult mai defensiv decat de obicei.
Se hraneste cu o varietate larga de mamifere mici si medii si pasari.[10] Dieta lor este compusa in mare parte din rozatoare, dar s-au raportat cazuri in care serpii boa au mancat si soparle mai mari si mamiferele pana la dimensiunea unui ocelot.[9] Exemplarele tinere mananca soareci mici, pasari, lilieci, soparle si amfibieni. Marimea prazii creste odata ce inainteaza in varsta si devin mai mari.
Boa sunt pradatori de panda - asteapta ca victimele sa se apropie si apoi ataca. Cu toate acestea, desfasoara si o vanatoare activa, mai ales in regiunile in care hrana este rara. Acest tip de vanatoare se desfasoara in principal noaptea. Primul atac este menit sa prinda victima cu coltii, apoi se incolaceste in jurul ei pana ce o sugruma. Prada este inghitita intreaga. Se ajuta cu coltii la inghitire, iar dupa ce animalul trece de gat este impins cu ajutorul muschilor inspre stomac. Sarpele are nevoie de 4 pana la 6 zile ca sa digere hrana, perioada fiind influentata de dimensiunea acesteia si de temperatura. Intervalul intre doua mese este de la o saptamana pana la cateva luni, din cauza metabolismului incet.
Boa constrictor este ovovivipar, dand nastere la pui vii. Se inmultesc in general in sezonul uscat (aprilie - august), un mascul imperechindu-se cu mai multe femele. In 2010 un boa constrictor a fost raportat ca reproducandu-se asexuat, prin partenogeneza.
In perioada de imperechere, femelele emana un miros din cloaca pentru a atrage masculii, care se pot lupta intre ei pentru dreptul de a se reproduce. In timpul actului sexual, masculul isi infasoara coada in jurul femelei si isi introduce unul dintre hemipenisuri in cloaca ei. Copulatia poate dura de la cateva minute la cateva ore si poate fi repetata de mai multe ori in decursul a cateva saptamani.[ Dupa aceasta perioada, ovulatia poate sa nu se desfasoare imediat, dar femela poate pastra sperma in interiorul sau pana la un an. Cand femela este la ovulatie, corpul ei prezinta o umflatura la mijlocul trunchiului, asemanatoare cu cea de dupa inghitirea unei mese copioase.La doua-trei saptamani dupa ovulatie, femela trece prin asa-numita „naparlire post-ovulatie", proces care dureaza la randul sau doua-trei saptamani, mai mult decat de obicei. Perioada de gestatie, care se calculeaza incepand cu sfarsitul naparlirii, este de 100-120 de zile.[14] Femela naste pui care au intre 38 si 51 de cm lungime. Numarul de pui difera, fiind intre 10 si 65, cu o medie de 25, iar unii dintre pui pot fi nascuti morti sau pot fi oua nefertilizate. Puii sunt independenti de la nastere, si vor creste repede in urmatorii ani, naparlind o data la o luna sau doua. La 3-4 ani, un boa constrictor isi atinge maturitatea sexuala si marimea adulta (intre 1,8 si 3m), dar va continua sa creasca intr-un ritm incetinit tot restul vietii.Incepand cu acest moment, serpii naparlesc mai rar, o data la doua pana la patru luni
Aceasta specie se adapteaza bine la captivitate, devenind destul de docila. Este o prezenta comuna atat in gradini zoologice, cat si in colectiile private de reptile. Desi unele din exemplarele captive sunt inca exportate din America de Sud, tinutul lor de origine, se inmulteste pe scara larga in captivitate. Hrana obisnuita consta din soareci, sobolani, iepuri, pui si gaini, in functie de marimea si varsta fiecarui exemplar. Durata de viata in captivitate este de 20 pana la 30 de ani, cu unele exemplare atingand 40 de ani (rar). In salbaticie, durata de viata este in medie 5-9 ani. Factorul care influenteaza cel mai mult durata de viata in captivitate este ingrijirea corecta a animalului, aceasta incluzand oferirea de spatiu, temperatura, umiditate si hrana potrivite
Coloritul Boa constrictor poate varia mult in functie de localizare. Serpii au in general o culoare de baza brun, gri sau crem, iar partea dorsala este ornata cu 15-20 benzi transversale in forma de sa de culoare maro sau maro-roscata cu margini negre. Coloritul acestora devine mai pronuntat inspre coada, si da Boa constrictor constrictor numele comun de „boa cu coada rosie", intrucat aceasta subspecie are mai multe sei rosii decat alte subspecii de Boa constrictor. Capul, net separat de trunchi, este mic, alungit si triunghiular, botul este rotunjit. Gura este extensibila. Capul si corpul sunt acoperiti cu solzi. Solzii de partea ventrala sunt mai mari decat cei de pe partea dorsala si joaca un rol important in deplasarea sa. Alternarea de desene deschise si intunecoase pe solzi ofera sarpelui un camuflaj perfect in habitatul sau natural.
Unele din exemplare afiseaza tulburari pigmentare, cum ar fi albinismul. Desi aceste exemplare sunt rare in salbaticie, in captivitate sunt comune, si sunt incrucisate selectiv pentru a obtine diferite variatiuni de culoare. Serpii Boa constrictor au un cap in forma de sageata cu dungi foarte specifice pe el: una din ele se intinde pe partea dorsala, de la bot pana in partea din spate a capului. Altele merg de la bot inspre ochi, apoi in jos inspre falci.
Serpii boa pot simti caldura prin celule aflate in buze, desi le lipsesc fosele labiale in jurul acestor termoreceptoare vazute la multi din membrii familiei boidelor. Serpii au doi plamani, unul mai mic (si nefunctional) in stanga si unul mai mare (functional) in dreapta. Aceasta configuratie se potriveste formei lor alungite si este diferita de alti membri ai familiei Colubridae care si-au pierdut complet plamanul stang.
Coloritul Boa constrictor poate varia mult in functie de localizare. Serpii au in general o culoare de baza brun, gri sau crem, iar partea dorsala este ornata cu 15-20 benzi transversale in forma de sa de culoare maro sau maro-roscata cu margini negre. Coloritul acestora devine mai pronuntat inspre coada, si da Boa constrictor constrictor numele comun de „boa cu coada rosie", intrucat aceasta subspecie are mai multe sei rosii decat alte subspecii de Boa constrictor. Capul, net separat de trunchi, este mic, alungit si triunghiular, botul este rotunjit. Gura este extensibila. Capul si corpul sunt acoperiti cu solzi. Solzii de partea ventrala sunt mai mari decat cei de pe partea dorsala si joaca un rol important in deplasarea sa. Alternarea de desene deschise si intunecoase pe solzi ofera sarpelui un camuflaj perfect in habitatul sau natural.
Unele din exemplare afiseaza tulburari pigmentare, cum ar fi albinismul. Desi aceste exemplare sunt rare in salbaticie, in captivitate sunt comune, si sunt incrucisate selectiv pentru a obtine diferite variatiuni de culoare. Serpii Boa constrictor au un cap in forma de sageata cu dungi foarte specifice pe el: una din ele se intinde pe partea dorsala, de la bot pana in partea din spate a capului. Altele merg de la bot inspre ochi, apoi in jos inspre falci.
Serpii boa pot simti caldura prin celule aflate in buze, desi le lipsesc fosele labiale in jurul acestor termoreceptoare vazute la multi din membrii familiei boidelor.[8] Serpii au doi plamani, unul mai mic (si nefunctional) in stanga si unul mai mare (functional) in dreapta. Aceasta configuratie se potriveste formei lor alungite si este diferita de alti membri ai familiei Colubridae care si-au pierdut complet plamanul stang.
In functie de subspecie, Boa constrictor poate fi gasit din nordul Mexicului, trecand prin America Centrala (Belize, Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica si Panama) pana in America de Sud, la nord de paralela 35 sudica (Columbia, Ecuador, Peru, Venezuela, Trinidad si Tobago, Guyana, Belize, Surinam, Guyana Franceza, Brazilia, Bolivia, Uruguay si Argentina). De asemenea, mai poate fi gasit in Antilele Mici (Dominica si Sfanta Lucia, in San Andres, Providencia si multe alte insule de-a lungul coastelor Mexicului si altor state din America Centrala si de Sud.
Boa constrictor se simte bine intr-o mare varietate de medii inconjuratoare, de la jungla pana la semideserturile aride.[9] Prefera, totusi, sa traiasca in jungla profitand de umezeala si temperatura, protectie impotriva pradatorilor naturali si cantitatea mare de prada disponibila. Este de obicei gasit in sau pe langa rauri si cursuri de apa, fiind un inotator bun. Boa constrictor poate ocupa de asemenea vizuinile mamiferelor de marime medie, unde se ascunde de inamicii sai naturali.
Serpii boa traiesc in general solitari, si nu interactioneaza cu alti serpi decat atunci cand vor sa se imperecheze. Sunt animale nocturne, dar pot fi active si ziua, atunci cand temperaturile din timpul noptii sunt prea mici. Fiind serpi semi-arboricoli, tinerii boa se catara in copaci si tufe dupa hrana, dar devin aproape exclusiv terestri pe masura ce inainteaza in varsta si greutate.[10] Boa ataca atunci cand este amenintat si musca pentru a se apara. Muscatura sa poate fi foarte dureroasa, in special cand este provocata de un exemplar mare, dar rareori este periculoasa. O muscatura de boa trebuie totusi ingrijita pentru a preveni riscul de infectie. Specimenele din America Centrala sunt mai irascibile, sasaind puternic si atacand repetat atunci cand sunt deranjate, pe cand cele din America de Sud se linistesc mai repede.[9] Ca toti serpii, cei care sunt in timpul procesului de naparlire au un comportament mai imprevizibil: substanta care lubrefiaza noua piele va face ochii sa apara „laptosi", albastri sau opaci. In aceasta perioada sarpele nu vede foarte bine, astfel va fi mult mai defensiv decat de obicei.
Se hraneste cu o varietate larga de mamifere mici si medii si pasari.[10] Dieta lor este compusa in mare parte din rozatoare, dar s-au raportat cazuri in care serpii boa au mancat si soparle mai mari si mamiferele pana la dimensiunea unui ocelot.[9] Exemplarele tinere mananca soareci mici, pasari, lilieci, soparle si amfibieni. Marimea prazii creste odata ce inainteaza in varsta si devin mai mari.
Boa sunt pradatori de panda - asteapta ca victimele sa se apropie si apoi ataca. Cu toate acestea, desfasoara si o vanatoare activa, mai ales in regiunile in care hrana este rara. Acest tip de vanatoare se desfasoara in principal noaptea. Primul atac este menit sa prinda victima cu coltii, apoi se incolaceste in jurul ei pana ce o sugruma. Prada este inghitita intreaga. Se ajuta cu coltii la inghitire, iar dupa ce animalul trece de gat este impins cu ajutorul muschilor inspre stomac. Sarpele are nevoie de 4 pana la 6 zile ca sa digere hrana, perioada fiind influentata de dimensiunea acesteia si de temperatura. Intervalul intre doua mese este de la o saptamana pana la cateva luni, din cauza metabolismului incet.
Boa constrictor este ovovivipar, dand nastere la pui vii. Se inmultesc in general in sezonul uscat (aprilie - august), un mascul imperechindu-se cu mai multe femele. In 2010 un boa constrictor a fost raportat ca reproducandu-se asexuat, prin partenogeneza.
In perioada de imperechere, femelele emana un miros din cloaca pentru a atrage masculii, care se pot lupta intre ei pentru dreptul de a se reproduce. In timpul actului sexual, masculul isi infasoara coada in jurul femelei si isi introduce unul dintre hemipenisuri in cloaca ei. Copulatia poate dura de la cateva minute la cateva ore si poate fi repetata de mai multe ori in decursul a cateva saptamani.[ Dupa aceasta perioada, ovulatia poate sa nu se desfasoare imediat, dar femela poate pastra sperma in interiorul sau pana la un an. Cand femela este la ovulatie, corpul ei prezinta o umflatura la mijlocul trunchiului, asemanatoare cu cea de dupa inghitirea unei mese copioase.La doua-trei saptamani dupa ovulatie, femela trece prin asa-numita „naparlire post-ovulatie", proces care dureaza la randul sau doua-trei saptamani, mai mult decat de obicei. Perioada de gestatie, care se calculeaza incepand cu sfarsitul naparlirii, este de 100-120 de zile.[14] Femela naste pui care au intre 38 si 51 de cm lungime. Numarul de pui difera, fiind intre 10 si 65, cu o medie de 25, iar unii dintre pui pot fi nascuti morti sau pot fi oua nefertilizate. Puii sunt independenti de la nastere, si vor creste repede in urmatorii ani, naparlind o data la o luna sau doua. La 3-4 ani, un boa constrictor isi atinge maturitatea sexuala si marimea adulta (intre 1,8 si 3m), dar va continua sa creasca intr-un ritm incetinit tot restul vietii.Incepand cu acest moment, serpii naparlesc mai rar, o data la doua pana la patru luni
Aceasta specie se adapteaza bine la captivitate, devenind destul de docila. Este o prezenta comuna atat in gradini zoologice, cat si in colectiile private de reptile. Desi unele din exemplarele captive sunt inca exportate din America de Sud, tinutul lor de origine, se inmulteste pe scara larga in captivitate. Hrana obisnuita consta din soareci, sobolani, iepuri, pui si gaini, in functie de marimea si varsta fiecarui exemplar. Durata de viata in captivitate este de 20 pana la 30 de ani, cu unele exemplare atingand 40 de ani (rar). In salbaticie, durata de viata este in medie 5-9 ani. Factorul care influenteaza cel mai mult durata de viata in captivitate este ingrijirea corecta a animalului, aceasta incluzand oferirea de spatiu, temperatura, umiditate si hrana potrivite
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.