Boli autoimune

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

22.02.2016

Adauga la favorite

1.165 vizualizari

Nota film: 5 / 5 (1 vot )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Tot mai multi oameni sufera de boli autoimune ca scleroza multipla, artrita reumatoida sau colopatiile cronice. Medicina clasica n-a gasit rezolvarea definitiva pentru aceste afectiuni, dar numerosi suferinzi invata cum se poate trai cu ele. Si anume - facand regulat sport, adoptand o alimentatie sanatoasa, urmand tratamentul medicamentos recomandat de doctor si, in primul rand, gasind in sine curajul de a merge pe un drum numai al lor

Cand celulele imunitare o iau razna...

...stiinta se vede pusa in fata unor enigme greu de patruns. Medicina recurge la preparate farmaceutice agresive, pentru a oferi bolnavilor un prim ajutor, totusi, afectiunile autoimune sunt in continuare dificil de controlat. Si, in majoritatea cazurilor, sunt diagnos¬ticate prea tarziu. Insa exista noi initiative terapeutice, care ne dau speranta.
Furnicaturi in degete, dureri in articu¬latii, o obo¬seala neobisnuita, cateva pete rosii pe piele - simpto¬mele apar deseori pe neobservate. Cine se prezinta cu asa ceva la un cabinet medical risca sa nu fie luat in serios, sa fie considerat ipohondru si trimis acasa cu o reteta oarecare. Pana cand izbucneste brusc o prima criza, atat de brutala, incat devine limpede pentru toata lumea ca e vorba de o boala grava. Si ca ea a inceput deja sa distruga corpul pe dinauntru.
Nu este o maladie provocata de virusi sau bacterii, nici de celule canceroase ori de formatiuni benig¬ne. Intr-o afectiune autoimuna, or¬ganismul se ataca el in¬susi pe sine. Iar aceasta nu mai este o raritate, o toana a naturii, ci a devenit un veri¬tabil flagel al civilizatiei mo¬derne: in tarile avansate economic, numa¬rul sufe¬rin¬zilor inregistreaza o cres¬tere dramatica. Ponderea cea mai mare o detin femeile, indeosebi cele cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, dar sunt afectati si din ce in ce mai multi copii. In Europa, de exemplu, exista aproape 60 de milioane de bolnavi, dintre care cei mai numerosi sufera de psoriazis, tiroidita Hashimoto si boala Behterev, afectiuni reumatoide sau colopatii cronice, cum sunt boala Crohn si colita hemoragica. In prezent, se cu¬nosc saizeci de boli autoimune, iar altele - ca schizo¬frenia, autismul sau tulburarile im¬pulsului alimentar - sunt suspectate ca ar avea cauze autoimune.
Stiinta medicala se confrunta aici cu mistere pe care n-a reusit inca sa le dezlege. Cum iau nastere aceste boli? Ce evolutie li se poate prevedea, pentru un caz particular sau altul? Si cum pot fi eventual vin¬decate? Aprofundand tema bolilor autoimune, te afli in situatia de a-ti pune in mod necesar o serie de in¬trebari. Precum cele de mai jos.

De ce se imbolnavesc in special femeile?

Afectiunile tiroidiene, larg raspandite, sunt cam de cinci ori mai frecvente in randul femeilor decat printre barbati, artrita reumatoida de trei ori, iar sindromul Sjogren, care afecteaza glandele salivare si lacrimale, chiar de noua ori.
Este evident ca hormonii sexuali feminini joaca un rol important: adesea, boala apare in urma unui eveni¬ment hormonal major, cum ar fi o nastere sau intrarea in menopauza. Insa estrogenul poate produce de ase¬menea si o ameliorare: multe paciente cu artrita reu¬ma¬¬toida se simt incomparabil mai bine in cele noua luni de graviditate. Sistemul imunitar al viitoarei ma¬me isi modifica reactiile, pentru a tolera corpul strain care este copilul si probabil ca aceasta reduce inten¬sitatea atacurilor asupra organismului propriu.

Ce declanseaza alarma falsa in sistemul imunitar?

Un lucru e sigur: exista o predis¬pozitie congeni¬tala. Trebuie spus ca sunt grupuri intregi de gene, care fac diferenta dintre bolnavi si oamenii sanatosi si ca mare parte dintre acestea se intalnesc la mai multe afectiuni autoimune, de exemplu boala Crohn si pso¬riazis. "Insa genele respective nu inseamna niciodata un verdict categoric, ci compun doar o constelatie de riscuri", precizeaza specia¬listii. Zestrea genetica nu reprezinta o explicatie suficienta pentru cresterea spec¬taculoasa a incidentei bolilor auto¬imu¬ne in ultimii ani. Contributia facto¬rilor externi trebuie sa fie enorma.
De pilda, substantele toxi¬ce: fumatul dubleaza pro¬babili¬tatea aparitiei unui reumatism arti¬cular. Pentru purtatorii genelor cores¬punzatoare bolii, riscul creste chiar si de saisprezece ori. Se considera ca aditivii de inmuiere din produ¬sele cosmetice poarta vina pentru declansarea lupusului eritematos. Si este un fapt dovedit: contactul cu uleiuri minerale si materiale pe baza de silicon la locul de munca spo¬reste pericolul imbolnavirii de reumatism articular.
De asemenea, deprinderile alimentare schimbate pot influenta la randul lor sistemul nostru imunitar. Afectiunile inflamatorii ale tractului digestiv devin tot mai frecvente si specialistii sunt de parere ca pentru sindromul intolerantei la gluten, cunoscut sub denu¬mirea de ce¬lia¬chie, ar fi responsabil consu¬mul de cereale la o varsta fra¬geda, prin introducerea lor in hrana pentru bebelusi.
Si stresul? Numerosi paci¬enti de ambele sexe afir¬ma ca solicitarile psihice le pot declan¬sa o criza. Totusi, subliniaza specialistii, ele nu constituie cauza bolii: "Stresul moduleaza simptomele, nu inflamatia in sine". Medicii orientati spre terapiile holiste sunt dispusi sa admita o inraurire mai insem¬nata din partea psihicului.
In fine, o alta teza: colapsul sis¬temului imunitar este provo¬cat nu de stres, ci de plictiseala. Igiena, medicamentele si vacci¬nurile au anihilat in mare masura actiunea microbilor si a parazitilor, incat sistemul imunitar aproape ca nu mai are de luptat cu inamici externi, iar acum isi cauta noi tinte in organismul propriu. Si aceasta ipoteza este sustinuta de atestari stiintifice: nema¬todele, viermii filiformi care traiesc in in¬tes¬tin, atenueaza vizibil evolutia unei scle¬roze multiple. Caci acesti "chiriasi" influenteaza siste¬mul imunitar: substantele genera¬toare de inflamatii, care joaca un anumit rol si in scle¬roza multipla, sunt partial neutralizate.

In ce consta o boala autoimuna?

De fapt, patrulele autoapararii noastre au misiunea de a ataca tot ce e strain. In momentul cand intalnesc celulele cu documente de identitate necunoscute, ele dau alarma, cheama intariri si incep sa produca anti¬corpii corespunzatori. In timus, o glanda situata intre stern si inima, asa-numitele limfocite T primesc in¬structajul necesar, pentru a sti sa recunoasca toate ti¬purile de celule ale corpului in intreaga lor diversitate si a evita sa le atace. Insa in cazul afectiunilor auto¬imune sunt puse in circulatie limfocite ce reactioneaza la tesuturile proprii ca la un corp strain. Astfel iau nastere inflamatii care nu se mai resorb, tesutul nu-si mai poate indeplini functiile si in cele din urma se dis¬truge.

De ce se pune diagnosticul atat de tarziu?

Multi suferinzi se simt neintelesi de medicii lor si ajung la disperare, pana cand boala le este, in sfarsit, diagnosticata. Aceasta se explica si prin faptul ca nu¬meroase afectiuni autoimune se manifesta prin simp¬tome nespecifice, de pilda mancarimi, stari depre¬sive sau disparitia libidoului. Si stabilirea unui diag¬nos¬tic corect nu inseamna nici pe departe ca proble¬mele pa¬cientului sunt luate in serios. "Un pic de intes¬tin", spun in gluma unii gastroenterologi, atunci cand vor¬besc despre boala Crohn. Unii medici indeamna la rabdare: "Sa nu ne grabim, sa mai asteptam", dar acest sfat poate deveni periculos. Tratata la timp, artri¬ta reumatoida poate fi chiar stopata. "Primele sase luni sunt decisive pentru soarta bolnavului", avertizeaza reumatologii.

Se poate prevedea cursul bolii?

Afectiunile autoimune avanseaza de obicei in salturi. Ele se acutizeaza brusc si apoi simptomele se atenueaza treptat. Insa nimeni nu poate sa prevada cand va avea loc urmatorul episod acut. De exemplu, in cele mai multe dintre cazuri, scleroza multipla devine dupa primul puseu o infirmitate de durata, care progreseaza constant, timp de 10 pana la 15 ani. Dar la 10-20% dintre suferinzi, boala inregistreaza rapid o evolutie nefavorabila.

Exista sperante de vindecare?

Pana in prezent, medicina nu dispune de o terapie capabila sa elimine aceasta tulburare intervenita in mecanismele de aparare ale organismului. Cea mai efi¬cienta arma ramane deocamdata cortizonul administrat in momentele de criza ale bolii, pentru a bloca sistemul imunitar. O actiune mai tintita decat a cortizonului are o noua forma de terapie, partial aflata inca in studiu: cea cu anticorpi monoclonali.

Ce pot face bolnavii insisi?

O multime de lucruri. In artrita reumatoida si scleroza multipla, mobilitatea limitata poate fi com¬batuta cu sport si kinetoterapie. De mare ajutor este si schimbarea ali¬mentatiei, deoarece este evident ca anumite alimente franeaza sau, dimpotriva, favorizea¬za producerea substantelor ce dau nastere la inflamatii.
Astfel, evitarea acidului arahidonic continut in carne si oua are deseori un efect favorabil. Aproape intotdeauna se obtin rezultate pozitive prin eliminarea stresului sau invatarea unor tehnici de relaxare. In afara de aceasta, fortificarea psihica a bolnavilor exercita o influenta benefica asupra sistemului lor imunitar. Importanta este si posibilitatea de a veni in contact si a face schimb de informatii cu alti suferinzi: s-au constituit numeroase grupuri de sprijin, care sunt foarte active.

Vor exista in curand terapii mai bune?

Terapia cu hematocitoblasti incearca nu sa reduca activitatea sistemului imunitar, ci oarecum sa mane¬vreze tasta lui de resetare. Pacientilor le sunt extrase celule-tulpina din maduva spinarii, apoi li se parali¬zeaza mecanismele de aparare si totul se reia de la zero, intrebuintandu-se celulele prelevate. Cu acest tratament s-au obtinut frec¬vent succese, insa au fost si pacienti care si-au pierdut viata. Rata mortalitatii se situeaza intre doua si cinci procente. "Metoda presu¬pune o interventie atat de energica si profunda, incat nu este utilizabila intr-un stadiu timpuriu al bolii", apreciaza specialistii.
Nu demult, o echi¬pa de neurologi din Wurz¬burg (Germania), condusa de profesorul Heinz Wiendl, a propus o noua abordare terapeutica. Mai intai, cerce¬tatorii au descoperit ca in creierul pacientilor cu scle¬roza multipla nu se observa doar fenomene de distrugere, ci exista si anumite celule care se opun cu in¬darjire procesului inflamator. Ceea ce i-a condus la conturarea unei noi viziuni tera¬peutice: in viitor, bolile autoimune ar putea fi tratate nu prin blocarea atacului, ci prin intarirea apararii. "Dar pana cand pacientii vor putea sa beneficieze de rezultatele concrete ale acestei teorii, vor mai trece cu siguranta cativa ani", conchide profesorul Heinz Wiendl.
Intre timp, multi pacienti cauta cai proprii de convietuire cu boala lor autoimuna. Nu rareori, ei afla ca le fac bine tocmai unele lucruri pe care medicii le-au interzis categoric de la bun inceput: sa faca sport, sa aduca pe lume copii, sa se bucure de viata. Si astfel, sa declare un razboi strict personal dusmanului din corpul lor.

Boli autoimune

Semnaleaza o problema