Harpa (pl. harpe, s.f.) este instrument muzical care are coarde intinse vertical si paralele cu una dintre laturile unui cadru triunghiular. Coardele au lungimi si acordaje diferite. Face parte din categoria instrumentelor cu coarde ciupite. Ciupirea coardelor e facuta cu degetele de la ambele maini.
Lexemul harpa apare si cu alte nume: harfa (cf. germ. Harfe), arpa (cf. grecul, it., spaniolul si iudeo-spaniolul arpa, si turcul arp), arfa.
Harpa este unul din cele mai vechi instrumente, ea fiind intalnita la sumerieni si egipteni cu circa 3.000 ani i.C. De-a lungul timpului, harpa a suferit mai multe modificari de forma, cea actuala fiindu-i data in 1801 de francezul Sebastien Erard.
In 1720 constructorul german G. Hochbrucher fixeaza cele sapte pedale ale harpei pentru a extinde tonurile accesibile instrumentului.
Harpa este un instrument diatonic (7 note per octava), nu cromatic (12 tonuri pe octava). De obicei este acordata in do bemol major (Ces-Dur).
Diferite sisteme exista pentru a extinde gama harfei sau a o reacorda:
- pedale
- clapete, carlige etc. ce ridica tonul unei corzi cu un semiton
- apasarea corzii pe rama (idee similara cu grifurile chitarei)