Sapaturile efectuate in anii 1959—1962 pe inaltimea Tirighina de la Barbosi, de langa Galati, aproape de varsarea Siretului in Dunare, au scos la lumina un castellum roman, construit, probabil, pe locul unde se gasea la inceput o cetatuie dacica, intarita cu un val de pamant.
Complexul arheologic de la Tirighina-Barbosi se intinde pe aproximativ 10 hectare si cuprinde vestigii ale unui castru roman, un castellum de pamant, doua necropole romane, dintre care una tumulara, trei depozite de amfore, asezarea civila din sesul Siretului si vestigiile locuirii romane din zona de vest a cartierului galatean Dunarea.
Cronicarul Miron Costin mentioneaza fortificatia in Cartea pentru descalecatul dintaiu a Tarii Moldovii, capitolul V, cu numele de Gherghina / Gherghena .Se poate observa similaritatea sufixului -ghina in denumirile Tirighina si Gherghina.
Arheologul Vasile Parvan precizeaza ca pe teritoriul fortificatiei au fost descoperite monede datand din perioada imparatilor romani Traian, Antoninus Pius si Filip Arabul
Fortificatia de la varsarea Siretului in Dunare a fost abandonata la sfarsitul secolului al III-lea. In timp, elemente din zidaria ei au fost folosite la inaltarea altor edificii in orasul Galati, unele fiind folosite chiar la cetatea Brailei. Cand, intre anii 1643-1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu, s-a construit Biserica Precista, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cel mai vechi monument istoric din orasul Galati, s-a folosit piatra masiva si caramida din castrul roman de la Tirighina - Barbosi. In prezent, pe promontoriul de la Tirighina – Barbosi se mai vede la suprafata solului doar coltul sud-estic al castrului roman precum si resturi ale fundatiilor pe laturile de nord si vest. Promontoriul de la Tirighina si versantii de la vest de acesta, care se afla la 300 m N de gara Barbosi, au fost inscrise pe Lista Monumentelor Istorice