Castrul roman Noviodunum se afla pe malul Dunarii, la 2 km est de localitatea Isaccea, judetul Tulcea. Castrul a reprezentat baza unitatii militare navale Classis Flavia Moesica.
In antichitate, centrul urbanistic de aici purta numele de Noviodunum, nume de origine celtica.
Platforma de teren de la sud-vest, marcata de prezenta movilei Kurgan-Vizir (cu o circumferinta de 400 m, o inaltime de 73 m si o panta de 75°- 90°), este punctata de numeroase movile funerare din necropola cetatii romane. Movilele se insiruie de-a lungul unor liniamente radiale, de-o parte si de cealalta a unor artere rutiere antice care uneau cetatea cu teritoriul.
Castrul roman Noviodunum se afla pe malul Dunarii, la 2 km est de localitatea Isaccea, judetul Tulcea. Castrul a reprezentat baza unitatii militare navale Classis Flavia Moesica.
In antichitate, centrul urbanistic de aici purta numele de Noviodunum, nume de origine celtica.
Platforma de teren de la sud-vest, marcata de prezenta movilei Kurgan-Vizir (cu o circumferinta de 400 m, o inaltime de 73 m si o panta de 75°- 90°), este punctata de numeroase movile funerare din necropola cetatii romane. Movilele se insiruie de-a lungul unor liniamente radiale, de-o parte si de cealalta a unor artere rutiere antice care uneau cetatea cu teritoriul.
Istoric[modificare]
Mentionata de autori antici si bizantini (Ptolemeu, Ammianus Marcellinus, Procopius din Caesarea, Jordanes si Constantin Porphyrogenetul), in surse cartografice si in relatarile unor calatori medievali, Noviodunum a jucat un important rol strategic si economic la Dunarea de Jos.
Aici a facut pod de vase in anul 514 i.e.n. imparatul Darius al Persiei,pentru a trece la sciti, iar grecii din cetatile pontice aveau aici organizat o factorie comerciala. [2]
Odata cu stabilirea romanilor in tinutul dobrogean, Noviodunum devine sediul uneia dintre legiunile insarcinate cu paza acestui hotar. In ordinea succesiunii lor, aici au stationat unitati ale Legiunii a XI-a Claudia, a V-a Macedonica, apoi Legiunea I-a Jovia, ori a II-a Herculia si tot aici era si flota fluviala romana – Classis Flavia Moesica. Pozitia geografica oferea cetatii posibilitatea de supraveghere si control a intregului hotar (limes) de nord al Dunarii. Aceasta importanta strategica avea sa determine si functia administrativ-economica a orasului ce se va dezvolta in jurul castrului militar.
Principal sediu al flotei romane de pe Dunare (Classis Flavia Moesica), la Noviodunum au stationat unitati militare din legiuni importante: a V-a Macedonica, Prima Italica, Prima Jovia Scythica.
Pe aici a fost si drumul unor mari invazii: sarmatii, costobocii, gotii, herulii etc.
In 1340, aici a avut loc tamgaua Hoardei de Aur; prin acest loc si-au trimis turcii armatele impotriva Moldovei, precum si armatele Rusiei in timpul razboaielor antiotomane din secolele XVIII si XIX.
Daca inainte de navalirea tatarilor (1241) Noviodunum devenise un adevarat oras bizantin, incepand cu a doua jumatate a sec. al XIII-lea p.Chr, aria locuita se retrage tot mai aproape de cetate, unde o intalnim pana la cucerirea otomana (1420). Turcii muta centrul de greutate spre vest, unde fusese intemeiata, probabil de tatari, o mica asezare, inca din sec. XIII p.Chr.
Incepand din secolul al X-lea, numele Noviodunum dispare si in locul lui gasim mentionat – in documentele cartografice ale vremii – pe cel de Isaccea.