Nostradamus (14 decembrie, 1503 – 2 iulie, 1566), pe numele sau real Michel de Nostredame, a fost un faimos medic, cabalist si farmacist francez. Celebritatea sa se datoreaza lucrarii Les Propheties, a carei prima editie a aparut in 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populara in toata lumea, creandu-se in jurul sau un cult. In literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfasurau sau urmau sa se intample in lume.
Lucrarile lui Nostradamus sunt realizate din catrene, multe dintre ele au fost de-a lungul timpului interpretate sau traduse gresit.
Nostradamus este o figura proeminenta a Renasterii Franceze si profetiile sale sunt strans legate de aplicarea Codului Bibliei cat si a altor lucrari despre profetii. Cel mai renumit cercetator al operei si vietii sale este romanul Vlaicu Ionescu.
Data nasterii sale (14 decembrie 1503) este discutabila. S-a nascut in Saint-Remy in Provence (sudul Frantei). Copilul Michel, a fost necircumcis si a fost crestinat, pastrand in acelasi timp si traditiile evreiesti din Schalscheleth Hakabbalah, care l-au ajutat in misiunea sa profetica. Se pare ca a fost cel mai mare din cei 18 (dupa altii cel putin 9) copii ai familiei. Tatal sau se numea Jaume de Nostredame, comerciant de cereale si apoi notar regal. Mama sa era Renee de Saint-Remy.
Numele de Nostradamus provine de la bunicul sau, Crescas de Carcassone, evreu convertit la catolicism.
Nascut in St. Remy, locul primei comunitati cabalistice din Franta, Michel de Nostradam a fost un adept al acestei stiinte aceasta ajutandu-l in misiunea sa profetica. In acelasi timp, toata viata sa, a fost in aparenta un crestin convins, fapt pentru care a si fost acceptat la Universitatea din Avignon. Mai tarziu a dorit sa studieze medicina, fiind acceptat de venerabila Universitate din Montpellier. Dar studiile sale au fost intrerupte brusc, cand ciuma bubonica s-a abatut asupra sudului Frantei, in 1525. In timp ce multi medici au parasit speriati regiunea, Michel calatorea curajos dintr-un loc in altul pentru a ingriji victimele bolii extrem de contagioase. Nostradamus a reusit sa se impuna pe un teritoriu necunoscut dupa ce a preparat o pulbere purificatoare care i-a facut numele cunoscut. Totusi, aproape ca i s-a refuzat acordarea titlului, la absolvire, patru ani mai tarziu, poate din cauza acuzatiilor aduse de colegii invidiosi. Dar a fost pus in drepturi datorita recunostintei taranilor si respectului celorlalti studenti.
Datorita experientei acumulate in tratarea ciumei, in 1533 si-a deschis un cabinet in Agen, localitate pe fluviul Garonne si s-a casatorit cu o tanara cunoscuta ca fiind bogata, foarte frumoasa si apreciata. Aveau deja o fiica si un fiu, cand Inchizitia, institutie a Bisericii menita sa suprime erezia, a intervenit in viata lor. Nostradamus (cum isi spunea la acea data) a fost chemat in fata unei instante ecleziastice, pentru ca ar fi facut o afirmatie ireverentioasa despre o statuie a Fecioarei Maria. Cand s-a intors acasa, a aflat ca atat sotia, cat si cei doi copii murisera de ciuma. Suferinta pierderii familiei a fost alimentata si de pe urma criticilor aduse in acest sens, la care s-a mai adaugat chemarea in instanta, formulata de rudele innebunite de durere (n.p. - mai mult de lacomie decat durere[necesita citare]) din partea sotiei, pentru a returna zestrea
Pe 11 noiembrie 1547, Michel, in varsta de patruzeci si patru de ani, s-a casatorit a doua oara cu Anne Ponsarde Gemelle, o vaduva bogata, cu care a avut sase copii.
Cum noua sa situatie financiara ii permitea sa nu mai practice permanent medicina, Nostradamus s-a orientat spre stiintele oculte. Si-a transformat podul casei in observator astronomic, unde urcat pe trepied, urmarea bolta instelata si sustinea ca afla secretele viitorului de la lumina interioara, vocea.
La inceput, si-a facut cunoscute prezicerile printr-o serie de cartulii modeste pe care a inceput sa le publice din 1550. Dar treptat si-a pierdut total interesul pentru urmarirea conditiilor meteorologice si a fazelor lunii.
Individul scund si vioi, cu barba lunga si deasa, este considerat o ciudatenie la somptuasa Curte renascentista a regelui Henric al II-lea al Frantei. Cunoscut ca fiul unor evrei convertiti, pasionat de astrologie si de alte stiinte oculte, Nostradamus a fost invitat la Paris in 1556 mai mult pentru amuzament. Dar profetiile sale despre rege ii vor aduce faima internationala. Una dintre acestea parea adevarata, dar fara de indoiala ridicola, sugerand ca un barbat chior va deveni curand rege. O alta, in mod caracteristic criptica, interpretabila: Leul tanar il va infrange pe cel mai batran pe campul de lupta, intr-o singura lupta. Ii va strapunge ochii in cusca aurita; doua rani intr-unul, apoi va pieri de o moarte naprasnica.
La 1 iulie 1559, pe cand regele participa la un turnir, accidental, lancea prietenului sau, care ii era adversar in competitie, a strapuns coiful regal de aur si a patruns in ochi. Faptasul ingrozit, contele de Montgomery, era mai tanar decat suveranul; o aschie din arma rupta i-a provocat acestuia o a doua rana, iar regele a indurat dureri cumplite timp de zece zile, dupa care a murit. In tot acel timp el avea sa fie si sa ramana singurul suveran al Frantei cu un singur ochi.
Aflata in pragul unui razboi civil, Franta a oferit un teren propice profetiilor sumbre si criptice ale lui Nostradamus, publicate in 1555 primele 100 din cele aproape 2000 pe care le va publica pana in 1557. Aceste Centurii s-au bucurat imediat de succes si l-au introdus pe autor la Curte.
Recunoscand ca in mod constient a ales o exprimare criptica, Nostradamus scria intr-un limbaj obscur, pornind de la franceza contemporana lui, dar presarata cu expresii si cuvinte din italiana, greaca, spaniola, ebraica si latina.
Fiecare prezicere consta din patru versuri, un catren, dar niciunul nu aduce a poezie. Vizionarul sustinea ca acest stil il proteja de pedeapsa celor puternici, care nu pareau sa fie intotdeauna incantati de ceea ce le prezicea. Dar alti observatori mai sceptici sunt de parere ca stilul vag este adoptat in mod constient pentru a lasa scrierile deschise interpretarilor. In consecinta, exista probabil aproape 400 de interpretari diferite ale Centuriilor, fiecare incercand sa dezvaluie secretele profetilor, care continua pana in anul 3797. "Scrierile mele vor fi mai bine intelese de cei ce vor veni dupa moartea mea", scria clarvazatorul.
Timp de 3 ani, Nostradamus a scris peste 900 de catrene si centurii despre prezicerea viitorului. In aceste lucrari, Nostradamus prevesteste despre viitorul lumii, 70% din ele fiind implinite pana in prezent.Prevesteste despre domnia lui Napoleon, despre Al doilea razboi mondial, despre ascesiunea lui Hitler, despre asasinarea Presedintelui american John F. Kennedy, despre aselenizare. Intr-un catren Nostradamus ne vorbeste despre “cerul in flacari", “noul oras", “traznet urias" si “doi frati rapusi". Multi care au analizat acest catren au concluzionat ca ar fi vorba chiar despre atentatele din 11 septembrie 2001.
El mai relateaza ca va fi si cel de-al Treilea Razboi Mondial, care va dura 27 de ani, mentionand si venirea antichristului din Orientul Mijlociu. Se crede ca cel de-al Treilea Razboi Mondial va incepe dupa moartea ultimului Papa (cel ce va urma dupa moartea Papei Benedict al XVI-lea), care va fi asasinat de anticrist.
In catrenele sale foloseste notiuni, si denumiri folosite des in prezent, dar care nu existau la vremea respectiva. De exemplu, citind in Centurii numele de Italia, pentru noi nu ar fi nimic ciudat, dar regatul Italiei ia fiinta mult mai tarziu. Dupa V. Ionescu, chiar si despre Romania spune ceva, in termeni istoric inexistenti atunci.
Dupa unii cercetatori, Nostradamus si-a prezis chiar propia moarte: Langa banca si pat voi fi gasit mort. Dupa ce intr-o seara a anuntat ca nu va supravietui noptii urmatoare, s-a stins intr-un acces de guta si a fost gasit mort a doua dimineata in dormitor, langa masa de lucru.