Unul dintre intemeietorii ingineriei romanesti, Anghel Saligny este cunoscut de romani ca „parintele" podului de la Cernavoda – o adevarata minune a tehnicii de la finalul secolului XIX. Doar ca putini cunosc faptul ca Anghel Saligny a fost membru fondator al Societatii Politehnice din Bucuresti, profesor la Scoala Nationala de Poduri si Sosele, ministru al Lucrarilor Publice si Presedinte al Academiei Romane. Pe plan international, el a fost un pionier al tehnicii de varf al epocii, realizator de inventii si solutii unice in proiectarea podurilor si a constructiilor industriale.
Anghel Saligny a inceput studiile la Focsani, la scoala infiintata chiar de tatal sau, apoi a luat drumul strainatatii. Datorita aptitudinilor deosebite, tanarul inginer a fost remarcat de profesorul Mehrtens de la Scoala Politehnica din Dresda, care i-a oferit conditii ispititoare pentru a ramane in Germania. El a refuzat, motivand ca voia doar sa invete si sa capete experienta, pe care sa o aplice acasa, in Romania.
Ziua de 9 octombrie 1890 a fost una de mare emotie in casa inginerului, fiind data la care s-a pus piatra de temelie la podul de peste Dunare – inscrisa definitiv in calendarul vietii constructorului. Lucrarile au durat exact 5 ani pentru realizarea constructiei considerate cel mai lung complex de poduri construit in Romania la acea data si cel de-al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrala de 190 metri era cea mai mare din Europa continentala – o lucrare care si astazi impresioneaza prin maretia sa.