In fiecare an, in 23 aprilie este sarbatorit unul dintre cei mai iubiti sfinti, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. In Bizant, el era patronul armatei iar mai tarziu a devenit patronul Angliei. In traditia populara, nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi, deoarece se credea ca acel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an. La sate se mai pastreaza obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri verzi de salcie inmugurita.
Sfantul Gheorghe a trait pe vremea imparatului pagan, Diocletian, care a dus o lupta apriga impotriva crestinilor. Originar din Capadocia, era fiu de parinti crestini, din tinerete fiind invatat despre credinta. In anul 303, imparatul Diocletian a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de dreapta credinta in Hristos si sa se inchine la idoli. In cazul refuzului, acestia erau torturati si ucisi.
Tanarul Gheorghe a marturisit si el in fata intregii curti imparatesti ca este si va ramane crestin. A fost supus la chinuri inimaginabile. Vazand taria credintei lui, multi s-au convertit la crestinism. Se spune ca in timp ce era in temnita s-a atins de un mort care a inviat. In 23 aprilie, Sfantul Gheorghe a fost ucis, primind cununa muceniciei. Iconografia crestina il reprezinta calare pe cal, omorand cu lancea un dragon.
In traditia populara, Sfantul Gheorghe a devenit patronul celor care lucreaza pamantul. Traditia spune ca Dumnezeu i-a incredintat Sfantului Gheorghe cheile vremii cu care el deschide sezonul cald. Vremea calda va fi inchisa apoi la 26 octombrie de Sfantul Dumitru.