In insula Yap din arhipelagul Carolinelor – situat in Pacificul Occidental -, se folosesc si azi bani de piatra, care se pot purta in buzunar fiindca sunt niste discuri de piatra gaurite la mijloc - ca niste pietre de moara - ca sa poata fi insirati pe o prajina si dusi de doi oameni; monedele cu valoare maxima - azi iesite din uz - aveau 3,5 metri inaltime si cantareau pana la cinci tone.
Pe insula lipsesc carierele de piatra, piatra monetara fiind adusa pe plute de la mare distanta. Posesorul banilor de mare valoare – si mari dimensiuni – ii tinea in fata casei ca semn al averii. Cu o moneda de o jumatate de metru se puteau cumpara 1000 de nuci de cocos sau un purcel; iar cu una de 1,3 metri se putea cumpara o canoe sau...o nevasta.
Formele banilor vechi erau insa intre cele mai neasteptate; se foloseau colti de caine - in insula Salomon din Pacific; pe Coasta de Fildes aveau forma de bratara; in Zimbawe erau sub forma de clopotei de bronz; in cateva tari orientale se turnau sub forma de pomi, cu frunzele in forma de discuri perforate - posesorul rupandu-si cate ,, frunze „ ii trebuiau; in China existau bani in forma de cutite.
Unele din cele mai vechi monede in sens modern s-au confectionat din electrum - un aliaj natural din aur si argint - in colonia greceasca Lidia din Asia Mica in secolul al VII-lea i.Hr. Acestea au fost emise sub forma unor lingouri pe care se aplica un sigiliu, o marca rudimentara, dandu-le astfel caracter oficial. Din secolul al VI-lea e.n., moneda a devenit un monopol regal, un monopol al suveranului in general. In anul 512 i.Hr., regele Persiei a emis darici de aur si sigilii de argint cu efigia sa, metoda folosita de toti cei care i-au urmat la tron. Monedele au fost diferite de la popor la popor si de la un rege la altul pentru ca fiecare batea moneda cu chipul sau.
Rol de...bani au avut de-a lungul timpului diverse metale - arama, bronz -, pentru ca ulterior aurul si argintul sa ramana metalele de baza pentru fabricarea monedelor. Acest lucru s-a datorat unor calitati deosebite ale acestora, care le-au facut mai apte pentru indeplinirea rolului de bani : omogenitatea substantei, divizibilitatea perfecta, valoarea mare intr-un volum mic. Alte popoare foloseau cochiliile melcilor kauri drept moneda de schimb : de exemplu, in Melanezia sunt vestiti banii nassa sau divara sau tambu. Acesti bani se fac din cochilia unui melc numit Nassa camelus, si sunt mari cam de un centimetru; confectionarea acestor bani cere multa indemanare si este un privilegiu rezervat capeteniilor.