Din aceeasi categorie
|
Cand a aparut lupa? 1.710 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dezvaluiri despre primii oameni preistorici 122 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cand, cum, unde s-a format poporul roman 125 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
De ce muncim ? 381 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum sa facea branza edwardiana 277 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum iti distrug corporatiile sanatatea 262 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Cum corporatiile va strica sanatatea 338 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
LIFE BEYOND II: Muzeul vietii extraterestre 467 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sistemul medical 356 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum si cand a fost vindecata Isteria 420 vizite - 0 comentarii adaugat de NICOLE |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Cand ,unde si cum a aparut placinta!
| Adaugat de Cozana | 20.06.2012 |  Adauga
la favorite |
1.227 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePlacintele erau foarte populare in Grecia antica si au supravietuit pana in ziua de azi, ca un produs de varf al gastronomiei grecesti.
Moliciunea aluatului, maleabil si alb, framantat de maini pricepute si transformarea lui in foi crocante si fragede, care ascund intre falduri surpriza umpluturii, au facut din plamadirea unei placinte o adevarata competitie intre gospodine.
Originile placintelor pot fi urmarite usor pana in Egiptul antic, cand descoperim forme primitive de patiserie. Brutarii faraonului incorporau nuci, miere si fructe in aluatul de paine.
Exista si legende legate de placinte. Astfel intr-o legenda, Lazar era un baiat care vroia placinte. Fiindca mama sa nu a avut timp sa ii faca mult doritele placine, Lazar a murit de pofta, intr-o zi de sambata. Mama sa l-a plans si i-a cerut lui Dumnezeu sa nu ierte femeile care nu fac placinte in Sambata lui Lazar.
De aceea, in Sambata Floriilor femeile coc placinte si le impart saracilor ca pomana, in special celor care au copii mici. Placintele se fac si in amintirea lui Lazar cel sarac, care se roaga lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor oamenilor.
Cu placinte in istorie
Istoricii cred totusi ca grecii au fost cei care au inventat aluatul de placinta. Pe atunci aluatul era o pasta rezultata din amestecul de faina si apa, care "ambala" carnea, aluatul avea intr-un fel rolul de vas in care era gatita carnea. Aluatul pastra astfel in interior sucrilel si aromele.
Romanii au preluat de la greci reteta placintei si au diversificat-o, folosind midii, peste, pui, vita. Exista marturii despre o placinta numita "Placenta", un fel de tarta cu branza, cu baza de aluat. Romanii au raspandit delicioasele placinte in toata Europa, fiecare tinut adaptand reteta dupa ingredientele disponibile si dupa obiceiurile locului.
In Evul Mediu exista obiceiul placintelor insufletite, foarte populare la banchete, cu diverse surprize inauntru de genul pasari, animale mici, pitici ... De asemenea dimensiunile acestora incep sa atinga dimensiuni din ce in ce mai mari.
Dat fiind ca placintele constituiau o parte importanta a meniului medieval, fiind chiar la ordinea zilei, bucatarii nu isi notau retele. Abea in secolul al XVI-lea incep sa apara primele carti de bucate cu retete pentru placinte, care sunt destinate gospodinelor.
In secolele XVII-XIX, placintele englezesti nu aveau rival in bucataria europeana. De aceea ele devin populare si in Lumea Noua, aduse de primii colonisti. Acestia au adaptat retetele de acasa in functie de ingredientele si tehnicile de gatit disponibile aici. Placintele ajung sa fie servite la fiecare masa, ajungand sa fie parte integranta a culturii americane. Pe masura ce colonistii inainteaza spre vest apar placintele americane regionale, adaptate continuu noilor ingrediente.
Comparativ cu trecutul astazi placintele sunt mai putin spectaculoase, reduse in dimensiuni, dar la fel de populare, gustoase si foarte diversificate.
La placinte inainte
La noi maestrii in arta placintelor au fost, indiscutabil, grecii, placintele devenind foarte populare de pe vremea fanariotilor. Coapte in vase rotunde de arama spoita, foile pufoase si aurite le-au dus vestea placintarilor greci in toata Tara Romaneasca.
Astfel meseria de placintar devine o meserie profitabila si la mare cautare. Placinte invartite, placinte cu branza, cu spanac sau cu carne tocata si ceapa si mai ales, placintele cu ravase, care starneau rasul si inflacarau inimile mesenilor. Exista si obiceiul de a pune bani in placinta sau spice de grau: cine nimerea banul era semn ca va avea bani tot anul, cine apuca spicul avea parte de holde frumoase.
Placintele devin atat de populare la noi, incat aluatul rumen, pantecos, devine prin Negruzzi un adevarat erou de poveste in Istoria unei placinte, in care placintele, capodopere gastronomice devin cadouri, instrumente ale coruptiei pentru obtinerea unor posturi la Curtea domneasca.
Exista foarte multe obiceiuri si traditii romanesti , care sunt insotite de facerea de placinte, asa cum se intampla de Pasti, in sudul Moldovei si in Bucovina unde in afara de traditionala pasca se fac mosi, babe, placinte, invartite.
Oricum romanul s-a nascut gourmand si intelegator, placintele au prins foarte bine, de aici si vorba: La placinte inainte, la razboi inapoi!
Moliciunea aluatului, maleabil si alb, framantat de maini pricepute si transformarea lui in foi crocante si fragede, care ascund intre falduri surpriza umpluturii, au facut din plamadirea unei placinte o adevarata competitie intre gospodine.
Originile placintelor pot fi urmarite usor pana in Egiptul antic, cand descoperim forme primitive de patiserie. Brutarii faraonului incorporau nuci, miere si fructe in aluatul de paine.
Exista si legende legate de placinte. Astfel intr-o legenda, Lazar era un baiat care vroia placinte. Fiindca mama sa nu a avut timp sa ii faca mult doritele placine, Lazar a murit de pofta, intr-o zi de sambata. Mama sa l-a plans si i-a cerut lui Dumnezeu sa nu ierte femeile care nu fac placinte in Sambata lui Lazar.
De aceea, in Sambata Floriilor femeile coc placinte si le impart saracilor ca pomana, in special celor care au copii mici. Placintele se fac si in amintirea lui Lazar cel sarac, care se roaga lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor oamenilor.
Cu placinte in istorie
Istoricii cred totusi ca grecii au fost cei care au inventat aluatul de placinta. Pe atunci aluatul era o pasta rezultata din amestecul de faina si apa, care "ambala" carnea, aluatul avea intr-un fel rolul de vas in care era gatita carnea. Aluatul pastra astfel in interior sucrilel si aromele.
Romanii au preluat de la greci reteta placintei si au diversificat-o, folosind midii, peste, pui, vita. Exista marturii despre o placinta numita "Placenta", un fel de tarta cu branza, cu baza de aluat. Romanii au raspandit delicioasele placinte in toata Europa, fiecare tinut adaptand reteta dupa ingredientele disponibile si dupa obiceiurile locului.
In Evul Mediu exista obiceiul placintelor insufletite, foarte populare la banchete, cu diverse surprize inauntru de genul pasari, animale mici, pitici ... De asemenea dimensiunile acestora incep sa atinga dimensiuni din ce in ce mai mari.
Dat fiind ca placintele constituiau o parte importanta a meniului medieval, fiind chiar la ordinea zilei, bucatarii nu isi notau retele. Abea in secolul al XVI-lea incep sa apara primele carti de bucate cu retete pentru placinte, care sunt destinate gospodinelor.
In secolele XVII-XIX, placintele englezesti nu aveau rival in bucataria europeana. De aceea ele devin populare si in Lumea Noua, aduse de primii colonisti. Acestia au adaptat retetele de acasa in functie de ingredientele si tehnicile de gatit disponibile aici. Placintele ajung sa fie servite la fiecare masa, ajungand sa fie parte integranta a culturii americane. Pe masura ce colonistii inainteaza spre vest apar placintele americane regionale, adaptate continuu noilor ingrediente.
Comparativ cu trecutul astazi placintele sunt mai putin spectaculoase, reduse in dimensiuni, dar la fel de populare, gustoase si foarte diversificate.
La placinte inainte
La noi maestrii in arta placintelor au fost, indiscutabil, grecii, placintele devenind foarte populare de pe vremea fanariotilor. Coapte in vase rotunde de arama spoita, foile pufoase si aurite le-au dus vestea placintarilor greci in toata Tara Romaneasca.
Astfel meseria de placintar devine o meserie profitabila si la mare cautare. Placinte invartite, placinte cu branza, cu spanac sau cu carne tocata si ceapa si mai ales, placintele cu ravase, care starneau rasul si inflacarau inimile mesenilor. Exista si obiceiul de a pune bani in placinta sau spice de grau: cine nimerea banul era semn ca va avea bani tot anul, cine apuca spicul avea parte de holde frumoase.
Placintele devin atat de populare la noi, incat aluatul rumen, pantecos, devine prin Negruzzi un adevarat erou de poveste in Istoria unei placinte, in care placintele, capodopere gastronomice devin cadouri, instrumente ale coruptiei pentru obtinerea unor posturi la Curtea domneasca.
Exista foarte multe obiceiuri si traditii romanesti , care sunt insotite de facerea de placinte, asa cum se intampla de Pasti, in sudul Moldovei si in Bucovina unde in afara de traditionala pasca se fac mosi, babe, placinte, invartite.
Oricum romanul s-a nascut gourmand si intelegator, placintele au prins foarte bine, de aici si vorba: La placinte inainte, la razboi inapoi!
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.