Din aceeasi categorie
|
Obiceiuri de Craciun -Craii 1.626 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Datini si obiceiuri de Anul Nou, 1.700 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Traditii de Craciun 1.605 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tara minunilor de iarna de Craciun - 323 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Craciun in Germania in 1907 168 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Legendele lui Mos Craciun in intreaga lume 298 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum e viata in CHINA? OBICEIURI SOCANTE, 44 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Un barbat sarbatoreste Craciunul in fiecare zi! 324 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dezvaluiri despre Craciun 610 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ferma manastirii Tudor de Craciun 415 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Obiceiuri de Craciun-Viflaim
| Adaugat de Cozana | 20.12.2012 |  Adauga
la favorite |
1.736 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDe Craciun, in unele zone din tara noastra exista datina Viflaimul sau Irozii. Viflaimul este o mica piesa de teatru popular, jucata de tineri, cu costume si cantari religioase, astfel ei sarbatoresc Nasterea lui Isus Hristos, interpreteaza calatoria Magilor dupa Stea si chemarea lor de catre Irod, siretenia lui Irod (de a afla locul unde s-a nascut Pruncul Isus prin intermediul celor trei Crai).
Pentru aceasta datina nu sunt cunoscute prea multe texte. Cel mai vechi cantec de Viflaim dateaza din anul 1821. Acesta este un cantec de stea, foarte scurt si neversificat. Personajele sunt Irod si Cei trei Crai de la Rasarit.
Este cunoscut si un text vechi al lui Anton Pann, care cuprinde mai multe personaje: Irod, Cei trei regi din Orient (Gaspar, Baltazar si Melhior), Calugarul (care a fost talmacitorul lui Irod), Ciobanul si doi Soldati.
Un text cules de scriitorul si folcloristul G.Dem.Teodorescu cuprinde doar cateva personaje: Irod (principalul dusman al lui Isus), Ofiterul, Cei trei Crai, Pruncul Isus. Un al doilea text al lui G.Dem.Teodorescu cuprinde mai multe personaje precum: Irod, doi Ingeri, Ofiterul, Craiul irodesc, Cei trei Crai si Ciobanul. La ambele texte sunt adaugate si alte personaje care interpreteaza partea comica a datinei. Acestea sunt: Mosul, Paiata si Harapul – care sunt o transformare a caprei, o adaptare populara a caprei dupa dorinta oamenilor.
In Bucovina, textul specific datinei de Viflaim are urmatoarele personaje: Imparatul Irod, Ingerul, Tratiod, Ciobanul, Cei trei Crai, Ostasul si nelipsitul Cioban.
Datina se pastreaza si in Basarabia, unde participa personajele: Imparatul Irod, Cei trei Crai de la Rasarit: Baltazar, Melihor si Ilimiu (probabil Ieremia).
In Cehia, Cei trei Crai de la Rasarit (Baltazar, Gaspar si Melihor) mergeau si colindau pe la case cu prilejul sarbatorilor de Craciun. Gaspar este intrebat cine este el, raspunde: ,,Eu sunt craiul Gaspar, care aduce tamaie si smirna in semn de vesnica stapanire". Melihor de asemenea raspunde: ,,Eu aduc aur, tamaie si smirna in semn de vesnica stapanire". Baltazar raspunde si el: ,,Eu sunt craiul negru din tara Arapilor, care am vazut steaua calatorind si dupa dansa ma grabesc a ma duce la Vitleim". Acesti trei crai sunt costumati intr-un mod specific datinei: cu camasi albe, cu braie rosii si in alte culori, in maini au buzdugane cu capete poleite cu argint.
In special portul celor care alcatuiesc Viflaimul difera de la o zona la alta. In unele texte este descris in amanunt imbracamintea fiecarui personaj. Craii sunt prezentati in haine lungi in stil oriental. Mascaricii sunt prezentati in haine cat mai caraghioase.
Prin unele parti, Irozii poarta cu ei un chivot (o lada). Acesta este destul de inalt, cam de 1 m si lung de 1,5 m. Chivotul are infatisarea unei biserici facute din scanduri, lipite cu hartie si unsa cu ulei ca sa fie stravezie si impodobita cu diferite desene, aratand imagini din Bethleem si anume: gradina palatului lui Irod, parti din piata orasului si cateva case. In gradina palatului sta Irod pe tron, inconjurat de soldati. Chivotul este luminat cu lumanari, puse in tuburi de metal.
Asemanatoare cu aceasta este si datina de la rusi, de prin partile Kievului. Viflaimul este socotit un mister precum Nasterea Domnului, este sarbatorit inainte de Craciun, la Anul Nou si Boboteaza, si infatiseaza ,,Uciderea nevinovatilor". La acesta datina, o persoana va manui niste papusi de lemn – care se afla intr-o lada lunga si inalta de un metru si jumatate. Ea va spune: ,,Nevinovatii, dati mortii, din porunca lui Irod, nu-s facuti din lemn, precum ceilalti actori, ci din ceara, si soldatii lui Irod ii iau in varfurile lancilor". La sfarsitul piesei, Irod este pedepsit si doi serpi vin sa-l sfasie.
Misterul Nasterii Domnului si Viflaimul sunt insotite de piese satirice interpretate in cea mai mare parte de ,,actori" cu papusi din lemn. Micul teatru de papusi care este numit in rusa ,,Vertep" s-a pierdul in ultimii ani.
De multe ori cu Viflaimul merg si stelarii cu steaua. In anul 1907, in judetul Vaslui umblau Irozii de seara. Acestia erau un grup de patru sau cinci tineri imbracati traditional ,,cu ilice si fustane albe", cu masti de panza in care se fac gauri pentru ochi si gura. Pe langa ei mergea si un ,,unchias" imbracat in cojoc din lana, purtat pe dos si cu un bat in mana. Alte personaje sunt un ,,jidan’ ghebos si o femeie, insotiti de un lautar care le canta la trisca (un fel de fluier). Dupa o hora, joaca Irod cu femeia (fata in fata, cu pasi la dreapta si la stanga si rasucire pe calcaie, imbratisand-o). Apoi, la fel, joaca si jidanul. Unchiasul sta singur, izbind batul dintr-o mana in alta si sarind, din cand in cand, in sus. Apoi unchiasul joaca si cu femeia. La urma se face o hora a tuturor.
Acesti irozi de seara se aseamana cu datina de a merge cu capra. In popor, exista credinta despre cei ce se fac Irozi, ca ii paraseste ingerul pazitor timp de 40 de zile. De asemenea, oamenii spun ca Irozii se ,,rastesc" cu sulitele la icoanele din casa, ceea ce este un mare pacat, de aceea ei nu sunt primiti intotdeauna.
Astazi, prin multe zone, aceasta datina aproape s-a uitat de tot.
Pentru aceasta datina nu sunt cunoscute prea multe texte. Cel mai vechi cantec de Viflaim dateaza din anul 1821. Acesta este un cantec de stea, foarte scurt si neversificat. Personajele sunt Irod si Cei trei Crai de la Rasarit.
Este cunoscut si un text vechi al lui Anton Pann, care cuprinde mai multe personaje: Irod, Cei trei regi din Orient (Gaspar, Baltazar si Melhior), Calugarul (care a fost talmacitorul lui Irod), Ciobanul si doi Soldati.
Un text cules de scriitorul si folcloristul G.Dem.Teodorescu cuprinde doar cateva personaje: Irod (principalul dusman al lui Isus), Ofiterul, Cei trei Crai, Pruncul Isus. Un al doilea text al lui G.Dem.Teodorescu cuprinde mai multe personaje precum: Irod, doi Ingeri, Ofiterul, Craiul irodesc, Cei trei Crai si Ciobanul. La ambele texte sunt adaugate si alte personaje care interpreteaza partea comica a datinei. Acestea sunt: Mosul, Paiata si Harapul – care sunt o transformare a caprei, o adaptare populara a caprei dupa dorinta oamenilor.
In Bucovina, textul specific datinei de Viflaim are urmatoarele personaje: Imparatul Irod, Ingerul, Tratiod, Ciobanul, Cei trei Crai, Ostasul si nelipsitul Cioban.
Datina se pastreaza si in Basarabia, unde participa personajele: Imparatul Irod, Cei trei Crai de la Rasarit: Baltazar, Melihor si Ilimiu (probabil Ieremia).
In Cehia, Cei trei Crai de la Rasarit (Baltazar, Gaspar si Melihor) mergeau si colindau pe la case cu prilejul sarbatorilor de Craciun. Gaspar este intrebat cine este el, raspunde: ,,Eu sunt craiul Gaspar, care aduce tamaie si smirna in semn de vesnica stapanire". Melihor de asemenea raspunde: ,,Eu aduc aur, tamaie si smirna in semn de vesnica stapanire". Baltazar raspunde si el: ,,Eu sunt craiul negru din tara Arapilor, care am vazut steaua calatorind si dupa dansa ma grabesc a ma duce la Vitleim". Acesti trei crai sunt costumati intr-un mod specific datinei: cu camasi albe, cu braie rosii si in alte culori, in maini au buzdugane cu capete poleite cu argint.
In special portul celor care alcatuiesc Viflaimul difera de la o zona la alta. In unele texte este descris in amanunt imbracamintea fiecarui personaj. Craii sunt prezentati in haine lungi in stil oriental. Mascaricii sunt prezentati in haine cat mai caraghioase.
Prin unele parti, Irozii poarta cu ei un chivot (o lada). Acesta este destul de inalt, cam de 1 m si lung de 1,5 m. Chivotul are infatisarea unei biserici facute din scanduri, lipite cu hartie si unsa cu ulei ca sa fie stravezie si impodobita cu diferite desene, aratand imagini din Bethleem si anume: gradina palatului lui Irod, parti din piata orasului si cateva case. In gradina palatului sta Irod pe tron, inconjurat de soldati. Chivotul este luminat cu lumanari, puse in tuburi de metal.
Asemanatoare cu aceasta este si datina de la rusi, de prin partile Kievului. Viflaimul este socotit un mister precum Nasterea Domnului, este sarbatorit inainte de Craciun, la Anul Nou si Boboteaza, si infatiseaza ,,Uciderea nevinovatilor". La acesta datina, o persoana va manui niste papusi de lemn – care se afla intr-o lada lunga si inalta de un metru si jumatate. Ea va spune: ,,Nevinovatii, dati mortii, din porunca lui Irod, nu-s facuti din lemn, precum ceilalti actori, ci din ceara, si soldatii lui Irod ii iau in varfurile lancilor". La sfarsitul piesei, Irod este pedepsit si doi serpi vin sa-l sfasie.
Misterul Nasterii Domnului si Viflaimul sunt insotite de piese satirice interpretate in cea mai mare parte de ,,actori" cu papusi din lemn. Micul teatru de papusi care este numit in rusa ,,Vertep" s-a pierdul in ultimii ani.
De multe ori cu Viflaimul merg si stelarii cu steaua. In anul 1907, in judetul Vaslui umblau Irozii de seara. Acestia erau un grup de patru sau cinci tineri imbracati traditional ,,cu ilice si fustane albe", cu masti de panza in care se fac gauri pentru ochi si gura. Pe langa ei mergea si un ,,unchias" imbracat in cojoc din lana, purtat pe dos si cu un bat in mana. Alte personaje sunt un ,,jidan’ ghebos si o femeie, insotiti de un lautar care le canta la trisca (un fel de fluier). Dupa o hora, joaca Irod cu femeia (fata in fata, cu pasi la dreapta si la stanga si rasucire pe calcaie, imbratisand-o). Apoi, la fel, joaca si jidanul. Unchiasul sta singur, izbind batul dintr-o mana in alta si sarind, din cand in cand, in sus. Apoi unchiasul joaca si cu femeia. La urma se face o hora a tuturor.
Acesti irozi de seara se aseamana cu datina de a merge cu capra. In popor, exista credinta despre cei ce se fac Irozi, ca ii paraseste ingerul pazitor timp de 40 de zile. De asemenea, oamenii spun ca Irozii se ,,rastesc" cu sulitele la icoanele din casa, ceea ce este un mare pacat, de aceea ei nu sunt primiti intotdeauna.
Astazi, prin multe zone, aceasta datina aproape s-a uitat de tot.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.